Articole ce conțin cuvântul cheie: Gabriela Adameșteanu

Bucureșteanca get-beget, intelectuală încă bine, știe toate bîrfele orașului, și pe cele din prezent, și pe alea din trecut – istoria în curs și cronica uitată a Capitalei! Îți face confidențe cu superioară ironie – ce știi tu! – despre lumea bună de azi, cîtă mai e, și trece apoi visătoare la înaltele amantlîcuri de secol XIX, ce vremuri! Vezi casa asta? Aici a stat Maria Obrenovici, amanta lui Cuza, de era măritată cu un belgian, Liebrecht. Cuza i-a construit […]

Cînd și-a dat seama că nu se potrivește cu Academia Română, Gabriela Adameșteanu a renunțat să mai aștepte ultimele votări care ar fi adus-o printre Nemuritorii patriei. Autoarea Dimineții pierdute e singurul scriitor român care a luat o asemenea decizie, și asta fără să dea comunicate de presă, în timp ce își scrie memoriile, Meserii nerecomandate femeilor. Cristian Teodorescu: Cine mai dă direcția în România? Gabriela Adameșteanu: Nu mi se pare că România are o direcție. Merge ca un șofer […]

M-am gîndit mult la ea în ultimele zile. Suficient de mult încît să-i pun mai multe întrebări la care răspundeam tot eu. Bănuind totuși că ea mi-ar spune cu totul altceva. De pildă, cunoscînd-o pe Gabriela Adameșteanu, mi-am închipuit că la prima întrebare îmi va zice „Da, mă irită!“. Dar dacă nu? Cînd mi-a răspuns ea însăși, a fost un „nu“, străbătut de un „da“ ironic, de care numai ea ar fi fost în stare. Cristian Teodorescu: Un critic literar […]

Ion Cristoiu a fost condamnat, la un moment dat, să plătească o daună-record victimei unui articol de-al său. Este vorba despre 400.000.000 de lei vechi pe care instanța a dispus ca Ion Cristoiu să-i plătească Gabrielei Adameșteanu, după ce într-un soi de editorial o jignise pe aceasta în ultimul hal. N-am să redau măgăriile pilticului, dar puteți fi convinși că erau mai degrabă rodul unor frustrări acumulate în decenii în care nici măcar gâștele Găgeștiului nu i-au acceptat avansurile, decât […]

Drumul egal al fiecărei zile, Dimineață pierdută, Întîlnirea, Provizorat – adică, în două cuvinte, Gabriela Adameșteanu. Cristian Teodorescu: Merită să mai fii scriitor azi în România? Gabriela Adameșteanu: Din păcate, nu alegi să fii scriitor, ești ales (de gene, de educație, de întîmplare, de idealism, de lipsă de voință etc). Această întrebare nu ți-o mai pui decît retoric atunci cînd te-i trezit scriitor. Cînd devii scriitor? După a doua carte (cît de cît bună), mi s-a spus. Cu prima, se […]