Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Ultimul bilanț al domnului Lazăr

Zoom Ultimul bilanț al domnului Lazăr

Pe 27 februarie 2019, atunci când Laura Codruța Kövesi se frământa prin aeroportul din Bruxelles, sub privirile admirative ale ziaristului Dan Tăpălagă, la Cercul Militar din București, doi bărbați maturi și importanți se hăhăiau discret în timp ce-și priveau telefoanele mobile. Unul era Procurorul General al României, Augustin Lazăr, celălalt era Klaus Iohannis, președintele aceleiași țări. Nu se hăhăiau, e drept, ci doar erau mulțumiți, mândri că sunt români și că doamna Kövesi a învins la vot ciuma roșie, olé-olé care e.

Dar ce făceau Augustin Lazăr

și Klaus Iohannis la Cercul Militar? Ascultau discursul despre vise al doamnei Tarcea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție. Iar doamna Tarcea ținea acest discurs cu ocazia prezentării raportului de activitate (bilanțul) al Parchetului General pentru anul 2018.

Acesta este ultimul raport de activitate

al PÎCCJ pe care îl va prezenta vreodată Augustin Lazăr, căci mandatul său la conducerea instituției expiră la sfârșitul lunii aprilie a acestui an și este puțin probabil ca ministrul Justiției să-l propună pentru un al doilea mandat, dat fiind că încă se află pe rol propunerea de revocare a lui Lazăr, propunere făcută de același ministru.

Bilanțul PÎCCJ conține, de fapt, date din bilanțurile tuturor parchetelor aflate în subordinea Procurorului General, precum și date privind structura proprie. De aceea acest bilanț este prezentat și ultimul, după ce și-au prezentat bilanțurile celelalte parchete. De aceea, bilanțul PÎCCJ preia cumva prin copiere și alipirea datele esențiale ale celorlalte parchete și direcții, la care adaugă informațiile proprii și cam ăsta este bilanțul. De aceea, nu este de mirare că din bilanțul DNA au fost preluate informațiile despre achitări așa cum au fost ele redactate de către DNA, perpetuându-se, astfel, o mistificare.

Căci, indiferent de ceea ce a declarat

Laura Codruța Kövesi la Bruxelles, există un singur mod de calculare a procentului de achitări al unui parchet. Astfel, conform Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 1265 din 24 noiembrie 2015, numărul de persoane achitate prin soluții definitive într-un an se raportează la numărul de persoane trimise în judecată în anul respectiv. Nu este un sistem perfect, dar așa a funcționat și în anii anteriori, folosind acest sitem de raportare s-a putut lăuda DNA cu rate ale achitărilor de aproximativ 10%. Așadar, conform acestui mod de calcul, achitările DNA în 2018 au ajuns la 36,3%. Se pot face și alte calcule, se poate invoca vremea nefavorabilă, se pot invoca deciziile CCR din 2017 și care și-au făcut efectul în 2018, dar, folosind exact modul de calcul folosit și în timpul mandatului doamnei Kövesi, aceasta este cutremurătoare rată a achitărilor în cazul dosarelor DNA.

Prin comparație, în bilanțul PÎCCJ sunt trecute și ratele de achitări ale celorlalte parchete. Astfel, la nivelul DIICOT, rata achitărilor este de 3,26% pentru 2018. 3,26% față de 36,3% la DNA. E drept, numărul persoanelor achitate în dosarele DIICOT este doar cu 97 mai mic decât cel al persoanelor achitate în dosarele DNA (115 față de 202). Dar DIICOT a trimis în judecată 3.526 de persoane în 2018, față de doar 556 de persaone trimise în judecată de către DNA. De aici și diferența foarte mare în procente între DIICOT și DNA. La nivelul tuturor parchetelor din țară, achitările reprezintă 2,2%, anul trecut fiind achitate 1.290 de persoane.

Totuși, bilanțul PÎCCJ nu vorbește deloc despre această imensă diferență între achitările DNA și cele ale celorlalte parchete, nu se vorbește despre vreo analiză a modului în care lucrează procurorii DNA și nici de ce se ajunge la procente atât de mari. Se dă vina pe deciziile CCR, așa cum am mai spus, dar, prin comparație, și 13%, statistica mânărită vehiculată de către doamna Kövesi, este îngrijorătoare fatță de 2,2%, media generală.

În fine,

la acest ultim bilanț, Procurorul General al României nu a vorbit despre câteva dosare extrem de improtante, care trenează de 29 de ani.

Augustin Lazăr este al 11-lea Procuror General al României din 1990 și până astăzi. Nici unul dintre acești procurori nu a văzut rezolvate definitiv, în instanțe, niște dosare extrem de importante pentru fundamentele democrației românești: revoluția din 1989, evenimentele sângeroase din 13 iunie 1990 și mineriada din 14-15 iunie 1990.

Mai este puțin iar unii dintre participanții cheie la respectivele evenimente vor ieși din contemporaneitate pe cale naturală. Și, totuși, nici unul dintre procurorii generali ai țări nu au putut să explice de ce aceste dosare încă se mai târâie prin Justiție. Nu este doar vina lor, corect, dar ei ar trebui să fie cei care, anual, ne dau raportul despre mersul acestor dosare atât de importante.

Tudorel Toader a anunțat că începe demersurile pentru numirea unui nou șef la PÎCCJ, astfel încât terminarea mandatului lui Augustin Lazăr să nu ne prindă iar nepregătiți. Nu mai așteaptă nimeni de la un nou Procuror General rezolvarea definitivă a dosarelor anterior amintite. Dar, totuși, parcă am vrea să-i auzim pe candidați povestind ce ar face ei pentru a urmări mai bine cauzele cu pricina. Măcar să visăm, nu?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Cum l-a deposedat Mircea Geoană pe Băsescu de vise

    23 iulie 2019

    În istoria românilor un singur domnitor a avut privilegiul de a fi adjunct al trupelor creștine din Europa, Iancu de Hunedoara, care l-a secondat pe cetățeanul maghiar de origine poloneză […]

  • Ce-ai făcut în următorii cinci ani?

    23 iulie 2019

    Cum va arăta viitorul României după alegerile prezidențiale? Va fi țeapăn și suficient, ca Iohannis, deșirat și agresiv, ca Barna, sau, poate, “neconflictual” și dezbinat, ca propunerea alianței PSD-ALDE. Viitorul […]

  • Statul jalnic barbă-cot

    23 iulie 2019

    Statul român, la toate nivelurile sale, este din ce în ce mai incapabil să-și îndeplinească îndatoririle de bază: acelea de a-și proteja cetățenii și de a le oferi premisele bunăstării. […]

  • Părinteasca dimîndare

    16 iulie 2019

    Simona Halep i-a bulversat pe englezi cînd le-a povestit că România, care-i cea mai mare producătoare de iarbă cu scaieți din Europa, nu are nici un teren de tenis cu […]

  • Alianța morților

    16 iulie 2019

    Al doilea mandat Iohannis își aruncă umbra împietrită peste următorii cinci ani românești. După calcule și arestări, fatalitatea are acum înfățișarea drobului de sare. Se pregătește perpetuarea unui alt președinte […]