Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Ziua Intendenței – episodul 7

Zoom Ziua Intendenței – episodul 7

În care președintele Dragoș Constantinescu este șocat puternic la intrarea în camera de criză. De două ori.

(Rezumatul episoadelor anterioare: Dragoș Constantinescu, președintele României, are în față cea mai crudă criză românească de la distrugerea viilor de către Deceneu. Complot local, conspirație mondială, un popor adus la limita răbdării de interdicția de a mai fuma. Vremuri grele pentru un președinte atât de tânăr.)

Când, după 25 de minute de teste și după o greșeală impardonabilă la întrebarea numărul 17 „Completați versul: Pe lângă … fără soț” (el scrisese „numerele”), intră În CSNDPSDGUDGU, președintele Dragoș Constantinescu avu un șoc. Uitase brusc numele premierului. Ceva cu B? Ceva cu A? Nu, ăștia fuseseră premieri la începutul mandatului. Oricum, cine să-i mai țină minte? De când specialiștii Loteriei și sociologi de renume plătiți de aceasta constataseră că poporului îi plac alegerile legislative, pe motiv că atunci se strâng reporturi mari la „6 din 49”, președintele avea grijă să provoace câte o criză guvernamentală la cinci-șase zile de la instalarea unui nou cabinet, în așa fel încât, pe procedura rapidă, poporul să aibă anticipate la cel puțin o lună. În plus, prin grija lui E.B., nici unul dintre premierii din mandatul lui nu intrase în CSNDPSDGUDGU, toți realizând un maxim de trei răspunsuri bune la testul „Creangă-Eminescu” (testul C-E, cum îl numea presa, care nu avusese niciodată acces la întrebări). Răsuflând ușurat și răspândind în jur un miros pătrunzător de bomboane mentolate, președintele mai făcu un pas și avu un al doilea șoc. Își aminti cine participa, de obicei, la reuniunile dedicate Urgențelor de Gradul Unu.

În fața șemineului fals, care adăpostea butonul pentru lansarea rachetei (având puține rachete convenționale funcționale, România le împărțise în trei schimburi de câte opt ore și nu puteai decât să te rogi ca, în caz de criză, să nu fie de serviciu tocmai racheta care, indiferent de inamic, se ducea la ruși, fiindu-i dor de casă), stateau, fără să-și vorbească, foștii președinți Iliescu și Constantinescu. Cel dintâi butona ceva pe un laptop Molotov 1.939, stând pe Messenger cu președintele Republicii Moldova, iar cel de-al doilea se prefăcea că răsfoiește revista presei, vădit nemulțumit că aceasta era tipărită pe format A4, deci nici urmă de picoteală.

Ceva mai încolo, în fața unei hărți a insulei Cipru, stăteau directorii principalelor servicii de informații (între 7 și 12, în funcție de informațiile din Evenimentul zilei), înfigând stegulețe roșii în fața fiecărui off-shore descoperit și câte un steguleț albastru în fața fiecărui off-shore pe care nu se hotărâseră încă să-l descopere.
În dreapta camerei, la masa de biliard, stăteau șeful Marelui Stat Major Interarme, șeful Tancurilor, șeful Aviației și șeful Marinei. La circa patru-cinci pași de ei, retras, stătea șeful Pedestrimii, care o ținea de vorbă pe Marina, spre disperarea șefului ei.

Mai erau de față cei 68 de consilieri prezidențiali, două bucătărese, un șef de sală, patru chelneri, un barman și DJ-ul rezident de la Tipsy, însărcinat să dea muzica mai tare când se presupunea că dușmanii au reușit să spargă temporar filtrele de securitate.

În fine, retrași pe niște scaune impozante, stăteau: procurorul general, membrii Curții Constituționale, cei patru responsabili cu referendumurile și un DTP-ist de la Monitorul Oficial. În caz că vreuna dintre hotărârile adunării era declarată neconstituțională de către Curte, se organiza rapid un referendum prin SMS, se schimba Constituția acolo unde era nevoie, se detepiza, se trimitea spre publicare la Monitorul Oficial varianta online, unde era antedatată, iar procurorul general dispunea arestarea imediată a Curții Constituționale care se opusese prevederilor Constituției.
Cam ăștia erau toți. O mână de oameni puși acum în fața celei mai mari crize prin care România trecuse vreodată. O mulțime restrânsă, în fața căreia Dragoș Constantinescu, președintele, tocmai suferise al doilea șoc în numai doi sau trei pași.

(În episodul viitor, Dragoș Constantinescu se ceartă cu tatăl său și îl pune la punct pe comunistul Ion Iliescu, mare amator de Tetris în rețea.)

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • “Întîmplări din irealitatea imediată”

    13 august 2019

    Aflînd că pușcăriile românești sînt mari producătoare de scriitori bine furajați, o editură newyorkeză i-a făcut domnului Gheorghe Dincă o ofertă de nerefuzat pentru publicarea unui bestseller memorialistic cu titlul […]

  • Planul Marshall pentru săraci

    13 august 2019

    America și Occidentul european trag fără chef de o căsnicie obosită, împovărată de ani și de plictiseală. Duși sînt anii logodnei, cînd generalul Marshall a descălecat la Paris din spinarea […]

  • #danbarnafacts

    13 august 2019

    Din spuma mării contractelor cu statul a apărut, imaculat și superb în nimicnicia lui, ca un câine turbat, Dan Barna. Și, deodată, a început să spună tâmpenii. Poate îl știți. […]

  • Caracal, mon amour

    6 august 2019

    Zilele trecute, pe la ora cînd Ion Cristoiu obișnuiește să tragă pe nări praful din Biblioteca Academiei, îmi făcui și eu rondul pe la Piața Obor, unde zarzavagiii scot natura […]

  • Olimpiada PROȘTILOR

    6 august 2019

    România și-a încredințat destinul unor șarlatani. Șefii de ieri și de azi ai țării, fie ei președinți, miniștri, primari sau parlamentari, trăiesc, cu rare excepții, din impostură. Prosperă din fals, […]

Ultimele articole