Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Președintele Dragoș Constantinescu savura admirația celor peste 30.000 de exe-geți și invitați, pur și simplu cuceriți de măreția costumului complet de luptă din piele de balaur dobrogean. Solzii de balaur, conectați la un procesor de ultimă generație, funcționau ca un ecran perfect mulat pe trupul odinioară zvelt al tânărului președinte român. Iar pe ecran se derulau imagini cu frumusețile României. Influența donatorilor pieilor, balaurii dobrogeni, se simțea în faptul că cele mai multe imagini proiectate pe/în/de către președinte erau din […]

Gheorghe Truțulescu aștepta ca Oroles să-și dezlipească mâna de frunza de brusture. În creierul colonelului scena se desfășura cu încetinitorul. Milimetru cu milimetru, frunza verde se dezlipea de palma și degetele lui Oroles, lăsând să se vadă urmările măcelului. Truți începuse să treacă în revistă victimele. Primul țânțar, aflat la marginea furnzei, acolo unde lovise extremitatea dreaptă a palmei lui Oroles, de-abia se mai vedea. Fusese împins cu forță în structura moale a brusturelui, trompa îi trecuse prin frunză, aripile […]

* În care se vede o rază de speranță – Ce faci, fiule? Cum o mai duci? Ce mai face țara? Totul bine, totul bine? Președintele Constantinescu, primul președinte Constantinescu, Emil, trecea prin sala de comandă a Subfăgărășanului într-un halat de pluș, cu un ziar împăturit la sub braț și cu o cafea în mână, mergând într-o direcție nedefinită. În drumul său își găsise timp să-i arunce și președintelui Dragoș Constantinescu, cel în funcție, aceste întrebări la care, evident, nu […]

În care președintele ia o decizie. În sala de comandă a Subfăgărășanului era haos. Un haos controlat, bine organizat, în care fiecare părea să știe exact cum trebuie s-o ia razna, dar, totuși, haos. Câțiva exe-geți din garda Comandantului Suprem voiau să-l ia pe sus pe Truțulescu și să-l ducă înapoi în celulă. Dacă ar mai fi ajuns în celulă. Mulți obraznici care, de-a lungul timpului, luaseră peste picior Comandanții Supremi nu mai ajunseseră în celulele lor. „Se pierduseră“ sau […]

* În care se pornește în căutarea unei soluții disperate Președintele Dragoș Constantinescu privea în gol de minute bune. Aflase, destul de ușor, că zolomarxiștii pot fi învinși fără mari probleme. Că în două minute, nu mai mult, o boală pământeană, nu foarte rară, pe vremuri, ar putea zădărnici toată invazia pusă la cale, probabil, zeci de ani, dacă nu chiar secole. Meningita, fie ea bacteriană, virală sau fungică ar putea face ceea ce armele întregii planete n-ar reuși: să-i […]

* În care toți simt apropierea sfârșitului Pentru că tot fusese pus de către George W. Bush să lectureze un pasaj din acest serial, președintele Dragoș Constantinescu avu o revelație: serialul se apropia de final. Nu știa cum urma să se termine, nu știa multe lucruri, ceea ce descoperiseră și cititorii în episoadele scurse până acum, dar de ceva-ceva tot era sigur: într-un moment de mahmureală, care-i permitea deseori să iasă din pielea personajului și să vegheze din altă dimensiune […]

Zolomarxiștii își dezvăluie intențiile. – Fața Nevăzută către Subfăgărășan, recepție! Fața Nevăzută către Subfăgărășan, recepție! Vocea metalică venită din înălțimile Văii Cozluk se auzea, agasant, de aproximativ o jumătate de oră, dar nimeni din sala de comandă a Subfăgărășanului nu-i dădea atenție, toată lumea fiind concentrată pe certurile din Comitetul pentru Situații de Maximă Urgență Extraterestră. Comitetul nu a mai apărut până acum în povestea noastră pentru că el a fost înființat de-abia în episodul trecut, ca urmare a dorinței […]

În care lucrurile care o luaseră razna revin la normal, iar cele ce păreau normale o ia razna. Dardiolai, destul de rupt de beat și vizibil transportat într-o lume paralelă, în care, în 2001, președinte era Ion Iliescu, iar zolomarxiștii nu existau, îndeplinea un vechi ritual exe-get în jurul celor 12 sticle de bere pe care le golise. Ritualul presupunea ca executantul să se învârtă în jurul sticlelor, în patru labe, în 30 de rotații complete. În timpul acestor rotații […]

În care, ca să aflați ce se întâmplă, trebuie să citiți mai mult. În Valea Cozluk, Abrams-ul roșu condus de Murgu își oprise șenila stângă fix lângă tâmpla lui Dardiolai. Îngenuncheat lângă spionii lui, șeful SSE părea să nu fi observat acest lucru. În întunericul nefiresc provocat de Fața Nevăzută a Lunii, Dardiolai era complet transfigurat. Părea că se roagă și că înjură în același timp, că suferă și că invocă zei răzbunători. Dar de unde atâția zei, când exe-geții […]

În care spionii lui Dardiolai sunt exonerați. – „Bună seara, România, bună seara, Subfăgărășan. Sunt Andreea Esca…“WTF? Președintele Constantinescu era uimit, iritat, aproape nervos, stupefiat. Nu mai fusese în atât de multe feluri în același timp din adolescență, de când participase la o petrecere a unor șamani din lumea bună și dăduse de niște prafuri colorate în congelator, în timp ce căuta gheață. Dintre toate stările, acum domina cea de nervozitate, combinată cu o doză masivă de stupefacție. – Domnule […]

În care zolomarxiștii iau legătura cu Subfăgărășanul Fața Nevăzută a Lunii cobora implacabilă spre Valea Cozluk. Din ce în ce mai imensă, din ce în ce mai amenințătoare. Dardiolai își aminti că cei trei spaționauți îi spuseră că e foarte urâtă și că de aia au devenit alcoolici. Adevărul e că, privită cu atenție, nu era urâtă deloc. E drept, acum se vedea și fără teleobiectiv suprafața rugoasă a materialului din care era făcută Fața Nevăzută a Lunii. Se mai […]

În care apele revin în matca lor. Pe Pământ erau, teoretic, de toate. Și mai bune, și mai rele. Practic, însă, lucrurile nu stăteau chiar așa. Unde erau închisori nu prea era libertate, unde era prea multă libertate, aia era. Noroi nu se prea mai găsea, însă, de când apele o luaseră razna în sus, dacă vă mai amintiți. Nimeni nu-și mai amintea de când apele Pământului își părăsiseră locurile multimilenare pentru a urma îndemnul B.U.G. Mafia feat. Loredana și […]

În care președintele Constantinescu face ordine. Tot centrul de comandă al Subfăgărășanului era împietrit de groază. Sau de silă. Cum în Subfăgărășan nu se mai bea de foarte-foarte multă vreme, exe-geții nu erau obișnuiți să vadă oameni sau extratereștri vomând pe fondul consumului. Singurii care mai văzuseră așa ceva erau americanii din Secret Service care-l păzeau pe George W. Bush și sepepiștii lui Dragoș Constantinescu. Mai văzuse și Dardiolai, la ședințele de îndoctrinare din copilărie, când venea Ion Cristoiu, foarte […]

*În care președintele Constantinescu… În Valea Coluk, acolo unde, dacă vă mai amintiți, era intrarea în Subfăgărășan, exe-geții se agitau și nu prea. Pajiștea plină de iarbă necosită, prin care mișunau balauri dobrogeni, se crăpase în două, iar din adâncuri ieșise o pistă pentru avioane, cu turn de control, sală de așteptare, puncte de control și duty-free. Exe-geții scoși din subteran ca să-l întâmpine pe președintele SUA stăteau acum la coadă la duty-free, încercând să-și cheltuiască banii. Erau la mare […]

În care, cu adevărat, se răspunde la câteva întrebări esențiale. Într-un târziu, președintelui Constantinescu îi fu extras viezurele care-l îneca. Deși era vorba despre un sandviș cu viezure la grătar, în grabă, exe-geții de la bucătărie puseseră între pâinicile făcute în casă un viezure de-abia perpelit, cu tot cu blană. Atunci când președintele îl mușcase, viezurele făcuse ce fac toți viezurii: căutase o barză sau un mânz, pentru a pune bazele unui fond lexical. Ajunsese deja până în esofagul prezidențial […]

În care exe-geții lămuresc unul dintre marile mistere ale lumii. Convoiul prezidențial înainta cu greu pe Subfăgărășan de aproape o oră și jumătate. Nu pentru că ar fi fost mare Subfăgărășanul – deși era –, ci pentru că mașinuțele construite de către tânărul și inventivul exe-get Elon Musk erau încă într-o fază experimentală și se tot defectau. Dardiolai, șeful serviciului de contraspionaj și conducătorul din umbră al exe-geților, fierbea. De nervi, de rușine, nici el nu știa prea bine, pentru […]

În care începe drumul lung spre rezolvarea crizei. În sfârșit, toți cei care contau erau, acum, în camera de gardă a Subfăgărășanului. Revenise chiar și Clarkson, însoțit de Bastiza, Brasus și Denzibalos și de un tânăr sfios, cu ochelari și cu curul mare. Îmbrăcat într-un costum de curse, tânărul de aproximativ 31 de ani se ținea mai pe lângă perete, încercând să treacă neobservat. Dar nimic nu putea scăpa privirii agere a Comandantului Suprem, așa că Dragoș Constantinescu întrebă prompt: […]

În care trece prin cadru și autorul serialului. Președintele Dragoș Constantinescu sărutase șarpele, iar acum era înconjurat de sepepiști care-i îndesau pe gât burger după burger, ca să-i treacă gustul de balaur dobrogean. Cum era gustul de balaur dobrogean? Președintelui îi amintea de reptilele pe care le mâncase în Asia. Generalul E.B., care îl pupase și el în bot (pe balaur, desigur), spunea că are gust de palincă. Dar e posibil să nu fi fost balaurul de vină, ci sticluța […]

În care avem parte de o luptă glorioasă cu balaurul. Valea Cozluk sau Valea lui Cozluk. 45.176803 latitudine nordică, 28.806163 longitudine estică. În fața perdelei de verdeață ce acoperea intrarea în Subfăgărășan, Biciclis, Blegissa și Jeremy Clarkson manevrau agil câte un Hummer. Clarkson era la volanul Hummer-ului roșu, Biciclis îl conducea pe cel galben, iar Blegissa pe cel albastru. Dacă le parcai bine, formau steagul României. De aceea, Hummer-ul galben avea o gaură fix în mijloc. Murgu cel de patru […]

În care întâlnim un tânăr de viitor. Pe drumul care vine din Luncavița, trece prin Valea Fagilor și se duce spre nemurire, se strecura cu greutate coloana prezidențială. Convoiul era deschis de două blindate ușoare ale regimentului de gardă. Urma prima mașină cu sepepiști. Apoi a doua. Apoi a treia mașină cu sepepiști și, după ea, prima mașină cu sereiști, prima mașină cu setesiști. În sfârșit, apărea, majestuoasă și cu roșu-i strălucind apetisant în lumina caldă a după-amiezii, limuzina prezidențială. […]

tn
Editoriale
  • Toamnă electorală

    22 septembrie 2020

    Precum o bostană cu genunchii sparți, geaba număr zile: joia muri marți, sîmbăt-am pierdut-o vineri la un tîrg, miercurea îmi pare babă dată-n pîrg ce-a visat că-i cloșcă într-o zi […]

  • Ambiții politice la virusul ucigaș

    22 septembrie 2020

    Duminică, 27 septembrie 2020, agentul electoral COVID va stabili o ordine șchioapă a puterii pe următorii patru ani. E cel mai imparabil caz de democrație nereprezentativă din istoria modernă, neprevăzut […]

  • Școală, școală, vrem postaci!

    22 septembrie 2020

    Și, așa cum ni s-a promis, a început școala. În cele mai sigure, normale și deosebite condiții, asigurate cu înțelepciune și operativitate de către Guvernul României, înțelept condus de către […]

  • Spovedanie

    15 septembrie 2020

    Sunt gol de sentimente ca o biserică, toamna, cînd nunțile toate s-au veștejit și fosta-mi iubită se joacă de-a doamna cu șeful ocolului din Maglavit. E-un schimb valutar între grauri […]

  • Cea mai profitabilă afacere de pe pămînt

    15 septembrie 2020

    Nici să fi înviat Spiru Haret nu s-ar fi discutat atît de mult despre școală. Coronavirusul a trezit-o un pic la realitate. A pălmuit-o, cît să clipească mirată, și a […]