Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

* În care se pornește în căutarea unei soluții disperate Președintele Dragoș Constantinescu privea în gol de minute bune. Aflase, destul de ușor, că zolomarxiștii pot fi învinși fără mari probleme. Că în două minute, nu mai mult, o boală pământeană, nu foarte rară, pe vremuri, ar putea zădărnici toată invazia pusă la cale, probabil, zeci de ani, dacă nu chiar secole. Meningita, fie ea bacteriană, virală sau fungică ar putea face ceea ce armele întregii planete n-ar reuși: să-i […]

* În care toți simt apropierea sfârșitului Pentru că tot fusese pus de către George W. Bush să lectureze un pasaj din acest serial, președintele Dragoș Constantinescu avu o revelație: serialul se apropia de final. Nu știa cum urma să se termine, nu știa multe lucruri, ceea ce descoperiseră și cititorii în episoadele scurse până acum, dar de ceva-ceva tot era sigur: într-un moment de mahmureală, care-i permitea deseori să iasă din pielea personajului și să vegheze din altă dimensiune […]

Zolomarxiștii își dezvăluie intențiile. – Fața Nevăzută către Subfăgărășan, recepție! Fața Nevăzută către Subfăgărășan, recepție! Vocea metalică venită din înălțimile Văii Cozluk se auzea, agasant, de aproximativ o jumătate de oră, dar nimeni din sala de comandă a Subfăgărășanului nu-i dădea atenție, toată lumea fiind concentrată pe certurile din Comitetul pentru Situații de Maximă Urgență Extraterestră. Comitetul nu a mai apărut până acum în povestea noastră pentru că el a fost înființat de-abia în episodul trecut, ca urmare a dorinței […]

În care lucrurile care o luaseră razna revin la normal, iar cele ce păreau normale o ia razna. Dardiolai, destul de rupt de beat și vizibil transportat într-o lume paralelă, în care, în 2001, președinte era Ion Iliescu, iar zolomarxiștii nu existau, îndeplinea un vechi ritual exe-get în jurul celor 12 sticle de bere pe care le golise. Ritualul presupunea ca executantul să se învârtă în jurul sticlelor, în patru labe, în 30 de rotații complete. În timpul acestor rotații […]

În care, ca să aflați ce se întâmplă, trebuie să citiți mai mult. În Valea Cozluk, Abrams-ul roșu condus de Murgu își oprise șenila stângă fix lângă tâmpla lui Dardiolai. Îngenuncheat lângă spionii lui, șeful SSE părea să nu fi observat acest lucru. În întunericul nefiresc provocat de Fața Nevăzută a Lunii, Dardiolai era complet transfigurat. Părea că se roagă și că înjură în același timp, că suferă și că invocă zei răzbunători. Dar de unde atâția zei, când exe-geții […]

În care spionii lui Dardiolai sunt exonerați. – „Bună seara, România, bună seara, Subfăgărășan. Sunt Andreea Esca…“WTF? Președintele Constantinescu era uimit, iritat, aproape nervos, stupefiat. Nu mai fusese în atât de multe feluri în același timp din adolescență, de când participase la o petrecere a unor șamani din lumea bună și dăduse de niște prafuri colorate în congelator, în timp ce căuta gheață. Dintre toate stările, acum domina cea de nervozitate, combinată cu o doză masivă de stupefacție. – Domnule […]

În care zolomarxiștii iau legătura cu Subfăgărășanul Fața Nevăzută a Lunii cobora implacabilă spre Valea Cozluk. Din ce în ce mai imensă, din ce în ce mai amenințătoare. Dardiolai își aminti că cei trei spaționauți îi spuseră că e foarte urâtă și că de aia au devenit alcoolici. Adevărul e că, privită cu atenție, nu era urâtă deloc. E drept, acum se vedea și fără teleobiectiv suprafața rugoasă a materialului din care era făcută Fața Nevăzută a Lunii. Se mai […]

În care apele revin în matca lor. Pe Pământ erau, teoretic, de toate. Și mai bune, și mai rele. Practic, însă, lucrurile nu stăteau chiar așa. Unde erau închisori nu prea era libertate, unde era prea multă libertate, aia era. Noroi nu se prea mai găsea, însă, de când apele o luaseră razna în sus, dacă vă mai amintiți. Nimeni nu-și mai amintea de când apele Pământului își părăsiseră locurile multimilenare pentru a urma îndemnul B.U.G. Mafia feat. Loredana și […]

În care președintele Constantinescu face ordine. Tot centrul de comandă al Subfăgărășanului era împietrit de groază. Sau de silă. Cum în Subfăgărășan nu se mai bea de foarte-foarte multă vreme, exe-geții nu erau obișnuiți să vadă oameni sau extratereștri vomând pe fondul consumului. Singurii care mai văzuseră așa ceva erau americanii din Secret Service care-l păzeau pe George W. Bush și sepepiștii lui Dragoș Constantinescu. Mai văzuse și Dardiolai, la ședințele de îndoctrinare din copilărie, când venea Ion Cristoiu, foarte […]

*În care președintele Constantinescu… În Valea Coluk, acolo unde, dacă vă mai amintiți, era intrarea în Subfăgărășan, exe-geții se agitau și nu prea. Pajiștea plină de iarbă necosită, prin care mișunau balauri dobrogeni, se crăpase în două, iar din adâncuri ieșise o pistă pentru avioane, cu turn de control, sală de așteptare, puncte de control și duty-free. Exe-geții scoși din subteran ca să-l întâmpine pe președintele SUA stăteau acum la coadă la duty-free, încercând să-și cheltuiască banii. Erau la mare […]

În care, cu adevărat, se răspunde la câteva întrebări esențiale. Într-un târziu, președintelui Constantinescu îi fu extras viezurele care-l îneca. Deși era vorba despre un sandviș cu viezure la grătar, în grabă, exe-geții de la bucătărie puseseră între pâinicile făcute în casă un viezure de-abia perpelit, cu tot cu blană. Atunci când președintele îl mușcase, viezurele făcuse ce fac toți viezurii: căutase o barză sau un mânz, pentru a pune bazele unui fond lexical. Ajunsese deja până în esofagul prezidențial […]

În care exe-geții lămuresc unul dintre marile mistere ale lumii. Convoiul prezidențial înainta cu greu pe Subfăgărășan de aproape o oră și jumătate. Nu pentru că ar fi fost mare Subfăgărășanul – deși era –, ci pentru că mașinuțele construite de către tânărul și inventivul exe-get Elon Musk erau încă într-o fază experimentală și se tot defectau. Dardiolai, șeful serviciului de contraspionaj și conducătorul din umbră al exe-geților, fierbea. De nervi, de rușine, nici el nu știa prea bine, pentru […]

În care începe drumul lung spre rezolvarea crizei. În sfârșit, toți cei care contau erau, acum, în camera de gardă a Subfăgărășanului. Revenise chiar și Clarkson, însoțit de Bastiza, Brasus și Denzibalos și de un tânăr sfios, cu ochelari și cu curul mare. Îmbrăcat într-un costum de curse, tânărul de aproximativ 31 de ani se ținea mai pe lângă perete, încercând să treacă neobservat. Dar nimic nu putea scăpa privirii agere a Comandantului Suprem, așa că Dragoș Constantinescu întrebă prompt: […]

În care trece prin cadru și autorul serialului. Președintele Dragoș Constantinescu sărutase șarpele, iar acum era înconjurat de sepepiști care-i îndesau pe gât burger după burger, ca să-i treacă gustul de balaur dobrogean. Cum era gustul de balaur dobrogean? Președintelui îi amintea de reptilele pe care le mâncase în Asia. Generalul E.B., care îl pupase și el în bot (pe balaur, desigur), spunea că are gust de palincă. Dar e posibil să nu fi fost balaurul de vină, ci sticluța […]

În care avem parte de o luptă glorioasă cu balaurul. Valea Cozluk sau Valea lui Cozluk. 45.176803 latitudine nordică, 28.806163 longitudine estică. În fața perdelei de verdeață ce acoperea intrarea în Subfăgărășan, Biciclis, Blegissa și Jeremy Clarkson manevrau agil câte un Hummer. Clarkson era la volanul Hummer-ului roșu, Biciclis îl conducea pe cel galben, iar Blegissa pe cel albastru. Dacă le parcai bine, formau steagul României. De aceea, Hummer-ul galben avea o gaură fix în mijloc. Murgu cel de patru […]

În care întâlnim un tânăr de viitor. Pe drumul care vine din Luncavița, trece prin Valea Fagilor și se duce spre nemurire, se strecura cu greutate coloana prezidențială. Convoiul era deschis de două blindate ușoare ale regimentului de gardă. Urma prima mașină cu sepepiști. Apoi a doua. Apoi a treia mașină cu sepepiști și, după ea, prima mașină cu sereiști, prima mașină cu setesiști. În sfârșit, apărea, majestuoasă și cu roșu-i strălucind apetisant în lumina caldă a după-amiezii, limuzina prezidențială. […]

Dragoș Constantinescu stătea tolănit pe fotoliul favorit al tatălui său, în vila de la Scroviștea, după ce-i mototolise ziarul, îi băuse paharul cu lapte și îi mâncase biscuiții. Acum încerca să țină ochii deschiși și să-și asculte tatăl. – Drăgoșelu, uite… – Hai, băi, te-am mai rugat! Cine sunt eu? Dragoș Constantinescu pocni din degete și imediat, din colțul unde se oprise, răspunse generalul E.B.: – Președintele României! – Păi, spune-i și moșului! – Domnule Constantinescu, domnul Constantinescu este președintele […]

Evenimentul zilei, editorial de Ion Cristoiu: Ce ne ascund guvernanții? Eram la Biblioteca Academiei când începe să-mi sune telefonul. Sunt un cititor, cercetător și istoric politicos. Chiar dacă biblioteca e goală, eu îmi setez telefonul pe modul silențios, ca să nu deranjez. Așa sunt eu. De obicei nici nu răspund, că sunt adâncit în studierea textelor din arhive. Dar de data asta am răspuns. Mă suna tânărul și talentatul meu colaborator Bogdan Tiberiu Iacob. De obicei, când mă sună el […]

În care președintele Dragoș Constantinescu se dezlănțuie într-un memorabil discurs despre incompetență. În CSNDPSDGUDGU parcă venise vacanța mare. Documentele zburau prin aer. Consilierii se îmbrățișau cu consilierele, generalii cu secretarele, chelnerii cu bucătăresele, DJ-ul cu platanele, Ion Iliescu cu sergentul Mihăiță și cu Emil Constantinescu, iar Adi S. se îmbrătișa singură, reprezentând cu succes miticul androgin al lui Platon – bărbat și femeie, femeie și bărbat, bărbat și bărbat, femeie și femeie, toți și toate în același corp de transsexual. […]

În care ședința asupra crizei este întreruptă brusc de o proastă înțelegere a situației. (Din episoadele anterioare: România, aflată în pragul unei crize declanșate de eliberarea traficantului colonel Gheorghe Truțulescu, așteaptă rezolvarea situației de la tânărul președinte Dragoș Constantinescu.) – Dragii mei, ați văzut, așadar, cum stăm. Știm, ca să fiu mai clar, aproape toți cum stăm, excepție făcând comunistul ăla care juca Tetris. Ce să vă spun? Este o criză fără precedent și, așa cum am subliniat anterior, trebuie […]

tn
Editoriale