Mai bine combinator decît bubuitor, / Mai bine estet decît atlet, / Mai bine fotbalist decît pafarist!
Fuge timpul ca nebunu’. A mai trecut un 13-15. Ca cum ar fi fost ieri, pe 14, acum 25 de ani, ne băteau minerii securiști în București și camerunezii la Bari. Astăzi, după o dureroasă și nesfîrșită tranziție, s-ar zice că am evoluat. N-am mai luat bătaie la Mondiale, ci am obținut un prețios egal (0-0), pe 13 iunie, pe un tăpșan din Belfast, în drumul către Europene. Asta ne-am și dorit, cînd golăneam prin Piață – să fim europeni!
Bun, da’ acum hai să luăm echipa perdantă cu camerunezii, în ’90, de la mijloc în sus: Sabău, Rotariu, Hagi, Timofte – Lăcătuș, Răducioiu. Băi, parcă băieții ăștia le aveau binișor cu mingea. Chiar dacă părea plicticos, uneori, legau șapte-opt-nouă pase la firu’ ierbii. Ceea ce n-a fost cazul în Irlanda de Nord, deunăzi, cînd ai noștri s-au complăcut să accepte stilul partenerilor de competiție – niște hăndrălăi rudimentari, chitiți pe bubuială. Pune-le mingea pe jos, tată, și fă-i din combinații!
Dacă s-a pierdut ceva, în ultimii ăștia 25 de ani (că de aici plecarăm), nu e că ne-am fi schimbat echipamentul, de pe Adidas pe Joma. Ne-am modificat semnificativ stilul Naționalei – din mingicari și combinatori, ne făcurăm chitiți pe jocul fizic. Asta se trage de la copii și juniori. De 10-15 ani îi selectează mai ales pe ăia zdraveni și bătăioși, pe criterii anglo-saxone, deși englezi, nemți sau olandezi nu vom fi neam de neamul nostru. Între timp, riscăm a pierde și farmecul nostru consacrat, latino-balcanic. E o lungă, interminabilă poveste, de la pașopt încoace: ne tot străduim să împăcăm specificul local cu idealurile venite din “Occidentul civilizat”.
Pentru calificare, că asta ne interesează, ne bazăm tot pe simpaticul Tata Puiu, reprezentantul unor instituții tare respectate: Armata și Biserica. În septembrie, vom cuceri din nou Budapesta, iar grecii, la București, n-or să ne învețe pe noi ortodoxia fotbalului. Hai România!
Iar despre 13-15 vom mai vorbi, pînă la capăt.







Ajuta-ne doamne pre noi pacatosii cu picioare de plumb si suflet latin sa ne scapam de samavolnicia celor ce vor a ne birui cu mingea. Caci fotbalul nostru cel de uitare de datorii si foame , ramane doar in mintea si sufletul celor ce l-am prins.