Parisul arde? Ne-au rămas în minte imaginile de săptămîna trecută, cînd capitala statului laic francez aștepta pogorîrea lui Messi. „Orașul Luminilor“ l-a întîmpinat pe Messi ca pe Mesia – cu El în frunte, cu ceilalți zece apostoli din unsprezecele de bază, aleși pe sprînceană de fondul gatorez de investiții, yes, izbăvirea e după colț. Paris Saint-Germain se va elibera în sfîrșit de un blestem secular – că n-a cîștigat Champions League.
Emoționată, întreaga planetă s-a oprit, pentru o vreme, din loc. Așa s-a obișnuit, ea, planeta, să se tot oprească în secolul 21, secolul care (vorba unui mare intelectual francez de stînga, ajuns ministru într-un guvern de dreapta), se știe, „va fi religios sau nu va fi deloc“. Cu sufletul la gură, omenirea a urmărit pogorîrea lui Messi pe pămîntul parizian. Da, Leo chiar este unul dintre fiii aleși ai zeului Fotbal!
Pe seceta asta, plecarea și sosirea lui Messi au fost o adevărată mană cerească pentru mass-media și jurnaliștii inspirați. S-au lansat formule memorabile. Din memorie, cităm aproximativ, după ureche (că d-aia sîntem așa-ziși jurnaliști români): „Fără Messi, clubul FC Barcelona va arăta la fel cum ar arăta orașul Barcelona fără catedrala Sagrada Familia“ sau „De fapt, nu PSG l-a achiziționat pe Messi, ci Messi și-a achiziționat noul club“.
Sună foarte mișto, chiar ne-a plăcut, pe bune!
Acum, după ce trecură niște zile, după ce s-a mai potolit emoția, am încercat să rumegăm restul telenovelei. E o telenovelă centrată în jurul personajului principal Leo Messi, întreținută de triunghiul amoros Messi-Barcelona-PSG. La fel ca orice telenovelă de succes, a ținut lumea cu sufletul la gură. E o poveste care amestecă niște ingrediente de succes: dragoste, bani și fotbal. Ca spectator, cum să nu pui botu’? Aici (neavînd un suficient număr de semne) ne limităm la fotbal. Deși… deci:
Messi. Băiat bun. În secolul ăsta n-a fost altul mai bun. În imposibila opțiune dintre Messi și fițosul gelat Ronaldo, așa, strict subiectiv, parcă l-au prefera pe Pitic în detrimentul Cocalarului. Totuși, dacă te mai gîndești, pe „Pitic“ l-au făcut mare d’alde Xavi y Iniesta. Portughezul CRF s-a descurcat pe cont propriu în Anglia, Spania și Italia, printre străini, în trei campionate de top. E de văzut cum se va descurca și Messi, tot printre străini, într-un mediu nefamiliar.
FC Barcelona. O mamă bună, în general. Cu toatele păcatele ei, l-a adoptat de mic pe Leo, sesizînd că e un copil deosebit. Acum, înglodată în datorii, a fost obligată să-l lase pe ăla micu’ să plece în lume, altfel o săltau portăreii. Barcelona, însă rămîne tot puternică – se bazează pe ’jde mii de amici fideli, cei care se încred în deviza „Més que un club“. Pe urmele metaforei, ce le-ar lipsi mai mult catalanilor: stadionul Camp Nou sau catedrala Sagrada Familia? Cum va arăta FC Barcelona în așa-zisa epocă „post-Messi“ – iar e de văzut, foarte interesant.
PSG. Personajul (cel puțin) controversat A tot aruncat cu petrodolari în stînga și-n dreapta, fără număr, are de unde. Acum, iată, văzînd că tot nu-i iese, clubul ăsta a băgat încă o dată mîna la teșcherea, adînc. Pe lîngă Donnarummo, Ramos și Wijnaldum, l-au adus și pe Messi, perla coroanei. Ce mai vrei, tăticule? Fondul de Investiții a făcut ’jde milioane, în doar cîteva minute. Din vînzarea tricourilor cu MESSI 30 – bani de semințe. Obiectivul principal rămîne același, măreț: cîștigarea Champions League. De aici, o altă curiozitate. Vor reuși colecționarii de vedete să cîștige, în sfîrșit, ceea ce și-au propus? Pesemne că da, poate că NU. La jocurile de echipă e mai greu. Nu e chiar ca-n showbiz. Acolo unde numele vedetelor îți garantează rețeta succesului, cu interesantele-i accente mistice, telenovela continuă. Foarte tare! E știut, nouă, românilor, ne plac telenovelele.
Tot așa, ca simplă curiozitate, ne mai întrebăm: după plecarea-sosirea lui Messi, dacă PSG mai cîștigă Champions League, oare cîți foști fani români lepăda-se-vor de Barcelona? Cîți vor trece imediat de partea învingătorilor, declarînd că ei, de fapt, au fost mereu pesejiști? De urmărit. Hai România!
