Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Era deci stabilit: pentru a preîntîmpina efectele secundare ale campaniei de vaccinare, Guvernul Cîțu avea să investească masiv în hîrtie igienică. – Să luăm oare și niște batiste și șervețele nazale pentru eficiența și capacitatea noastră intelectuală? întrebă slugarnic Rareș Bogdan. – Dar în afară de hîrtie, ce facem? insistă piticul Gheorghiță din starea lui de proiecție astrală. Avem nevoie de logistică, planificare, personal, e un întreg carusel de variabile care… – Și cînd crezi că am avea timp să […]

Un vînt rece trînti geamurile de perete și învălui camera în tremur de frig și de groază. Numai Klaus I stătea drept, parcă neafectat de ce se petrecea. În timp ce întregul cabinet se înroșise de răcoare, lui abia dacă îi pîlpîi un led galben, în timp ce pe retină rula pas cu pas și linie cu linie următorul text: „Avertisment: temperatură negativă. Scoateți racleta din locul obișnuit și curățați ușor unitățile optice dacă expunerea e mai lungă de 15 […]

– A venit vremea, cred, să fie prezentat țării bugetul, spuse Klaus I și două leduri clipiră poruncitor înspre Gollum. – Să vină bugetul! chițăi, pardon, Cîțu. Ușile masive de stejar se deschiseră larg și în sală intră un paj îmbrăcat într-un costum de culoarea cașcavalului, ducînd ceremonios în brațe o tavă pe care odihnea bugetul așezat pe foi de varză. Cînd ajunse în fața lui Cîțu, pajul se aplecă pînă la pămînt și lăsă bugetul la picioarele sale. Mișcarea, elegantă, […]

– Mi se pare că a venit vremea să stropim acest nou guvern! murmură Klaus I în timp ce ștergea din memorie fișierele asociate cu Orban.apk. Să ridicăm în sănătatea voastră o cupă de benzină cu cifră octanică mare! continuă el, aproape reușind să imite conceptul de poftă. – Benzină? scheună Cîțu siderat. – Ai dreptate, benzină ar fi cam mult, îl mîngîie Klaus I mecanic între urechi. Băiete, un pahar mare de Castrol! – Și nu uita să pui […]

Întregul guvern aștepta ca, după asemenea prezentare fastuoasă, toată piața să erupă în urale. Cînd colo, doar liniște profundă, întreruptă de cîțiva greieri și de șuieratul a două vînturi, unul venit din pustiul economiei, celălalt dintre urechile prim-ministrului. – De ce nu ne aclamă supușii noștri? enunță mecanic Klaus I, gata să ceară un pardesiu ca să aibă ce arunca nervos. – Ei vă aclamă, dar voi sînteți surzi la vocile lor, îi răspunse capul lui Iliescu, rînjind obraznic de […]

Piața este într-o așteptare încordată. Deodată, sute de ochi văd cum se ridică în aer rotocoale de fum. Zeci de glasuri de ridică într-o singură voce: – Iar fumează nesimțitul ăla de Orban în birou? Dar iată că se deschid ușile mari ale balconului. Atotmuțenia Sa iese în fața mulțimii și începe să vorbească: – I/O Klaus I, din mila Atotînstelatului și din sila de PSD domn stăpînitor peste Țara Românească, vă spun: Avem Guvern! Vă ducem spre o lume […]

I. Mama lui Robert cel Mare Învelit în armură, e drept, cam boțită, regele își plînge amarul în fustele iubitoare ale mamei. – Carol Roberțel, ce-ai pățit? – M-a bătuuuuuuuut! – Cine a îndrăznit??? – Un vodă rău! – Cine e, arată-mi-l și mie! – Ăla ne… Ochii doamnei de Anjou se micșorează rapid și vocea îi devine aspră: – Ăla… care, Robert? – Nimeni, își ia Robert seama. Am căzut eu de mai multe ori și m-am lovit.   […]

„Rugați-vă și gudurați-vă!“, le poruncise Atotmutul și toți membrii cabinetului s-au grăbit să-i dea ascultare din dragoste pentru țară și devotament pentru popor. Pentru că de la binele țării vine binele poporului și de la binele poporului vine binele lor. Sau, cel puțin, așa își repetau fără rușine, perfect conștienți că, dacă ar fi fost adevărat, s-ar fi zvîrcolit pe jos în chinurile rezervate viermilor hărăziți cu dizenterie, dar lipsiți de borta curului. Și cum toți erau evlavioși peste măsură, […]

Planul era profund ridicol, cu asta erau cu toții de acord: să-l încalțe pe Cîțu cu condurii de rubin și să-l pună să zică papagalicește „Nicăieri nu e ca acasă!“ n-ar fi fost nimic, Florinel dovedise că înțelege specia foarte bine ori de cîte ori vorbea competent despre economie. Dar să convingă icoana Atotmutului să arunce una din Casele Lui peste CTP ca să-i ia condurii, asta era peste putință de imaginat. În schimb, nimeni nu părea să se mire […]

– Și totuși, cum reușim să ne întoarcem acasă, în timpul nostru? se smiorcăi Anisie. – Așa este, trebuie să ne întoarcem! Țara are nevoie de noi! Poporul are nevoie de noi! strigară mai mulți. – Așa e, întări CTP. Fără voi, apare automat riscul de… –…Pe-Se-De! cloncăni mecanic icoana făcătoare de guverne a sfîntului Klaus. – Și PSD bîjbîie în același vortex temporal ca și voi, îi tăie vorba CTP. Nu, omule de tinichea, riscul cel mai mare, în […]

– Sîntem scăpați! se ploconiră ei îndelung în fața icoanei făcătoare de guverne a sfîntului Klaus. Unul după altul, trecură gudurîndu-se prin fața ei, doar-doar Atotmutul va catadicsi să-i scarpine după urechi. – Ce javre sînteți! mormăi CTP ca pentru sine, adică îndeajuns de tare încît să prindă clar expresia și cel mai surd microfon din studiourile Digi. – Cum ți-ai permis, băi, chelule, să-i spui Tigaie Egoistă stăpînului vieților noastre? îndrăzni Gollum – pardon, Cîțu – să ridice vocea […]

– Da, domnule Prelipceanu, continuă CTP tot mai furios înspre Ludovic II, pustiul ăsta dezolant e România post-Iohannis, robotul ăla sinistru trimis din viitor să-i ia casa lui John Connor. Eu am scris despre asta încă din 1987 într-o povestire SF pe care n-ai citit-o, domnule Prelipceanu, pentru că eșți incult! – Sînt incult, dar nu sînt Prelipceanu! protestă Șică. Eu sînt prim-ministrul Ludovic II! strigă el, înecîndu-se ușor, vag conștient de modul inept în care se prezenta. Nu înțeleg cum […]

Unde se aflau și încotro mergeau? Pustiu și iar pustiu, oriunde s-ar fi uitat cu ochii. – Mărite Șică, să fie asta România Guvernului Său? îndrăzni să șoptească de după batista pusă ca broboadă Rareș Bogdan. – Totul împrejur e praf și pulbere, observă doct Predoiu. – Nici un pom, nici o umbră de răcoare pentru cine merită… îngînă sfîrșit Vela, fiert în geaca lui de piele. – Și noi am merita cu prisosință să stăm la răcoare, admise Ludovic […]

Vai, ce păcat, vai, ce păcat că n-a fost imortalizat acel moment înălțător cînd Belzebut, necruțător, i-a expediat pe toți, retur, cu o copită fix în tur. Și iarăși, vai, mare păcat că nimeni n-a aplaudat acest puseu de omenie. Din slavă, Cel ce toate știe a rîs cu poftă și a zis spre cel ce-n Rai e interzis: – Mare-i grădina Mea și amplă…Băi, Luci, îți fileaz-o lampă? Ai Iadul plin de secături, pe ăștia de ce nu-i înduri? […]

– Raluca, tu deci ai vorbit, pe Mircea de l-ai osîndit la cazne veșnice în Iad? întrebă Șică, verde-jad. Te-aș implora, de poți să-mi spui, cum ai putut… cu vocea lui? – Mi-e lesne, ca politician, să mă prefac în grafoman. Ca penelistă, mi-e ușor să am un viers de turnător. Te rog să nu fii insolent, să-ntrebi mai mult de-acest talent. – Dar totuși, de-unde vine, bre? – Din stele…sau din PDL! Și-acum mai prinde-o cu minciuna, cînd amîndouă […]

– Băi, cine dracu’ s-a găsit să fie ăla nepoftit de zice adevăru-n față? strigară toți cuprinși de greață. – Într-adevăr, cine-a putut? se întrebă satisfăcut, de sub un rînjet prefăcut, chiar el – sinistrul Belzebut. Din buzunar scoțînd ușor satana un calculator și adunînd de zor, cu spor, el fluieră aprobator. – Mai mult de patru mii? Aman! Sînt fanul vostru number one! Dar care este taina voastră? E doar prostie omenească? Chiar nu v-ați antrenat defel pentru asemenea […]

–Apolodor, un turnător? strigară toți mirați în cor, iar Mircea aprobă de zor. – Un pinguin, un turnător, nu mi-a părut înjositor să fiu un preș, să scriu, ușor, note în versuri stelelor. O bravă slugă de cocleți, un servitor de epoleți. – Atunci fii slugă și la noi, țipă rapid Ludovic II. Noi epoleți poate n-avem, da-n spirit cam la fel sîntem. Scrie o notă la Satana, trimite toată stenograma, roagă un demon să te-ajute, de-aici ne scoate, iute, […]

– Da, Raluca, eu sînt, spuse creatura numită Mircea din mijlocul norului negru care o adusese în fața întregului guvern. Ludovic II privi concentrat printre neguri, dar tot nu putea scutura sentimentul de neîncredere care îl cuprinsese. Bine, că acum creatura numită Mircea ajunsese o stîrpitură ridicolă, asta era de înțeles, lumea reală îți scoate bășinile din cap imediat ce ai ieșit din viața politică. Dar, vorba lui Predoiu, de ce avea pene??? – Mircea, văd că te-ai schimbat puțin […]

Întreg cabinetul răsuflă ușurat. Unii pe nas, alții pe gură și, cei mai zeloși, și pe gura dedicată discursului politic. Să invoce spiritul liberal de la început, adică din anii ’90, asta suna infinit mai simplu și mai puțin primejdios decît întîlnirea cu spiritele Brătienilor. Mai ales cînd tabăra lor, a orbanienilor, stătea cam prost în materie de spirit, indiferent de cît de mult ar fi argumentat Ludovic II. – Nu, Șică, ți-am mai spus, spiritul de turmă nu ne-ar […]

Mă tot întreabă unii și alții, că de ce. Păi, că de aia! Tare mi-e mie că degeaba explic până fac spume la gură, că tot nu lămuresc pe nimeni. Mai bine povestesc direct, fără marafeturi, că atunci se limpezește chestia și nu mai trebuie să stric vorbe degeaba: în aprilie 2018 a fost, că m-am uitat la poze. O primă ieșire la mare, de Paști, cazare la Mamaia (mda…), nimic deosebit. Vine cumnatu-meu cu gura lui bogată, hai că […]

Editoriale
  • Un omagiu tardiv

    15 iunie 2021

    Acum vreo șapte ani, prin mica publicitate a unui ziar, am făcut, la preț de nimic, o achiziție  de zile mari. Am intrat în posesia nu a unui Ferrari de epocă, […]

  • Subiecte la examenul de incapacitate

    15 iunie 2021

    Liceele bune, atîtea cîte au mai rămas, sînt distruse sistematic prin falsificarea examenului de capacitate. Faptele se petrec în gimnaziu, prin complicitatea părinți-copii-profesori și prin dezastruoasa formulă a examenului unic […]

  • Hora păcălicilor

    15 iunie 2021

    Orban și Cîțu bântuie țara în lung și-n lat, străbătând filialele PNL-ului așa cum fantoma comunismului bântuia Europa la începutul Manifest der Kommunistischen Partei. Mai o vizită la un centru […]

  • Cînd treci

    8 iunie 2021

    Sub pașii tăi cad viermii în extaz, se bîlbîie salcîmii și fac spume, rușinea-mi fuge beată din obraz și m-aș dori pămînt mușcat de rîme pe care surîzînd să îl […]

  • Un om periculos

    8 iunie 2021

    A trădat, a mințit, a pus în pericol vieți omenești, a fost complicele unor hoți. Recidivist în toate aceste fapte și arivist politic neobosit, a dat în văzul lumii întregi […]