Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Anul sportiv 2017, între feminism și fotbalism

Zoom Anul sportiv 2017, între feminism și fotbalism

În Statele Unite, cuvîntul anului 2017 a fost, cică, “feminism”. Mare șmecherie, n-am ce zice! Nu tre’ să vină Licuriciul Mare să ne spună nouă care-i treaba. La noi, în anul ăsta, la fel ca-n anul trecut și ca de cînd ne știm, tot femeile sînt pe primul loc. Simona Halep este numărul 1 mondial, o însoțesc și toate celelalte frumoase românce din Top 100 WTA. Cristina Neagu rămîne number one în lume, e un Messi al handbalului, chit că nu-i place comparația. CSM București parcă-i Barcelona, iar Naționala noastră feminină (deși, acum, eliminată prematur) va ajunge departe, pariem, la următoarele Mondiale. La ping-pong sîntem reginele continentului, chit că, spre deosebire de altele, n-avem asiatice naturalizate în lot. Scrimeurele, cum le știam, au rămas aceleași muschetare de temut. Am înfruntat greutățile și am bătut zdravăn – la haltere și box. Așa că să nu mai vină yankeii să ne dea nouă lecții. România rămîne aceeași țară frumoasă și puternică, de gen feminin. Bravo, fetelor!

Bun, revenind acum la ale noastre, după o cuvenită reverență adresată doamnelor, ne întrebăm, mînca-v-aș pana voastră de bagabonți: care-i cuvîntul anului 2017 în fotbalul masculin din România? Este “pesimism” sau “optimism”? Greu de zis. Echipa națională a ratat trist calificarea la Mondiale, dar, pe partea ailaltă, am scăpat de Christoph Daum, cel mai slab antrenor din (cel puțin) ultima jumătate de secol. Am avut o singură echipă calificată în grupele europene, dar aia, Steaua, s-a și calificat mai departe, în primăvara europeană. Pînă și Gigi Becali s-a lămurit cît de important e să construiești un centru de copii și juniori – aspect pozitiv. S-a jucat cum s-a jucat în campionat, da’ parcă ceva mai curat. Arbitrii au greșit, ca de obicei, da’ parcă nu chiar atît de intenționat. Pe scurt, privit simplist, de sus, după 365 de zile în jurul balonului rotund, anul fotbalistic 2017 nu are un specific anume, un cuvînt care să-l definească. Dacă o fi avut, găsiți-l voi, hahalerelor!

S-au petrecut chestii triste, s-au ivit și niște muguri de tineret-speranță. Despre toate astea vom vorbi și-n 2018. Poate că la anu’ vom scăpa de Burleanu. La anu’ și la mulți ani! Hai România!

2 comentarii

  1. #1

    Steaua e numai una, pacat ca e la Becali, dar tot mai bine decat la Pitzi.

  2. #2

    Excelent articol pt. un inceput de an!!! Expresia “RO e de gen feminin” e greu de uitat!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

romania100
Editoriale
  • Dacă…

    17 iulie 2018

    Dacă în locul mahmurilor șefi de stat care pritocesc soarta lumii s-ar fi întîlnit la Helsinki căpitanii echipelor de fotbal ce-au pompat bucurie, vreme de trei săptămîni, pe străzile globului […]

  • Pușcăria ca poliție politică

    17 iulie 2018

    Un document scos de Băsescu din vechea lui arhivă neagră arată felul în care inculpaților li se anulează șansa unui proces corect. Asta se face “în conformitate cu dispozițiile articolului […]

  • Nea Delirache

    17 iulie 2018

    Au dat-o jos pe Kövesi, pedestrimea pesedistă voia să plece la casele ei, când s-a auzit Liviu Dragnea: Nuuu, mai stați, lupta abia acum începe! Mai repede depistezi așchii de […]

  • Cum a reușit Klaus Iohannis să despartă calul de porumbel

    10 iulie 2018

    După ce s-a jucat o lună de zile de-a Petrarca, domnul Iohannis a scos-o pe Laura din cărți, spulberînd mitul iubirii eterne. Nu i-a fost foarte greu pentru că acolo […]

  • 11 ani cu revocare

    10 iulie 2018

    “…indiferent cît de atacați am fost, indiferent cît de umiliți am fost în fața societății, în fața familiilor noastre, tîrîți în noroi, fără posibilitatea de a ne apăra…”, zice Kövesi […]