Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

București, marea speranță Episodul 48: Manifestațiunea

Zoom București, marea speranță Episodul 48: Manifestațiunea

Marea speranță a bucureștenilor, dar și a celorlalți români aflați sub ocupație în timpul primului război mondial a fost să-și recîștige libertatea. Ce au însemnat pentru locuitorii Capitalei perioada cît au fost prizonieri în orașul lor, victoria asupra ocupanților și mai ales momentul augural al Unirii, în acest serial despre oamenii obișnuiți, politicienii și lumea acelei vremi.

Cînd a auzit Tiberiu că Regele i-a trimis vorbă de la Iași generalului Mackensen să plece cu oastea din București în 24 de ore, fiindcă altfel ar fi fost luat cu fărașul de trupele române, s-a dus la locul secret de întîlnire cu patrioții. Ceilalți apăruseră și ei. Pregătiseră două proclamații: una pentru armatele de ocupație, cealaltă pentru popor. Tiberiu le-a corectat pe amîndouă, pe genunchi, apoi a zis că una trebuia să ajungă la ziarul nemților, iar cealaltă la ziarele românești. Doar că ziarele care ar fi trebuit să publice aceste proclamații nici nu voiau să audă de ele, de parcă n-ar fi primit și ele somațiunea pe care Regele i-o trimisese de la Iași mareșalului Mackensen.

Prin București nu s-ar fi zis că lumea sau nemții știau de ultimatumul Regelui. La Cercul Militar părea o zi obișnuită, iar la parterul hotelului Athénée Palace cînta orchestra valsuri, ca de obicei la acea oră, ca să le încînte urechile ofițerilor superiori care intrau sau ieșeau de acolo. Cică, totuși, o femeie strigase, ceva mai devreme, în dreptul hotelului: „Titanicul! Titanicul!! Titanicul!!!”, apoi dispăruse. Altfel, caii ofițerilor cavaleriști se bălegau ca de obicei pe strada din dreptul hotelului, iar cerșetorii care învățaseră nemțește făceau apel la mila ocupanților, pe limba lor. Și totuși, ceva plutea în aer, încă de cînd plecaseră bulgarii.

Premierul Marghiloman fusese destituit. Din ordinul Regelui îi luase locul generalul Constantin Coandă, semn că se pregătea ceva. Însă de-abia  cînd germanii s-au încolonat și s-au îndreptat în tăcere, dar cu priviri sfidătoare, spre ieșirea din oraș, bucureștenilor le-a venit să creadă că trupele lui Mackensen își luau tălpășița. Se spunea că vajnicul general plecase înainte într-o trăsură acoperită, escortat de un pluton de cavaleriști.

Nici nu ieșiseră nemții din  București cînd în centru o mulțime furioasă a pătruns în redacțiile ziarelor care le cîntaseră în strună ocupanților. Le-au devastat aruncîndu-le birourile și scaunele pe fereastră. Și cine știe ce s-ar mai fi întîmplat, dacă ziariștii n-ar fi fugit la timp care încotro să nu-i prindă cetățenii înfuriați și să-și verse supărarea pe ei. La Cercul Militar fuseseră făcuți prizonieri cîțiva nemți în uniformă care nu prinseseră de veste că începuse retragerea. Norocul lor a fost că i-au băgat polițiștii la bașcă, pînă să le treacă prin cap bucureștenilor să le aplice vreo pedeapsă fizică, în pofida uniformelor pe care le purtau nefericiții. Se auzeau strigăte, unele de furie împotriva ocupanților care se retrăgeau, altele de fericire că nu făcuseră nemții vreo dandana, la plecare. Cum-necum, în mulțimea tot mai numeroasă din centru s-au auzit cîteva voci care începuseră să cînte Imnul, de s-au luat apoi toți după ele. Apăruseră de prin casele din jur și cîteva drapele. Firmele nemțești cădeau pradă furiei mulțimii, care le călca în picioare, în timp ce geamurile prăvăliilor erau sparte cu pietre smulse din caldarîm. Prăvăliașii – ce să facă? Cei care n-apucaseră să se facă nevăzuți strigau și ei „Jos nemții!” ca să nu le aplice poporenii dezlănțuiți niscaiva pedepse fizice, fiindcă Poliția se ținea deoparte. În înghesuiala din centru, Tiberiu și-a pierdut pălăria, dar ce mai conta…

Mai prevăzătoare, moașa se suise într-o birjă și se dusese acasă, să nu le dea copiilor prin cap să se ia după mahalagiii care se îndreptau spre centru. În Gara de Nord șuierau locomotivele fără întrerupere, asurzitor, speriind caii care nechezau și se ridicau în două picioare, de nu mai știau birjarii cum să-i potolească. Pompierii făceau ture prin oraș de teamă să nu dea lumea foc la vreo casă, din greșeală sau, cine știe, dinadins! Se înnoptase cînd Tiberiu a ajuns și el acasă, răgușit, cu părul vîlvoi, împreună cu alți vreo cinci patrioți  din cartier, printre care era și popa Nițu, agitînd neobosit tricolorul.

(Toate personajele neatestate istoric ale acestui serial au fost persoane reale, a căror viață și moarte pot fi dovedite prin actele lor de botez și prin certificatele de deces care au rămas de pe urma lor. Schimbările de nume, din motive care țin de voința autorului, vor fi dezvăluite la sfîrșitul întîmplărilor prin care au trecut, între anii 1900 și 1920.)

Proiect susținut de Primăria Municipiului București prin AMPT

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

romania100
Editoriale
  • O, ce veste minunate!

    11 decembrie 2018

    Ultraliberalul Macron s-a comportat ca un peștișor de acvariu dispus să facă ordine în ocean. Adică să-i scutească pe marii rechini de taxa pe pradă și să le mărească guvizilor […]

  • Manu militari

    11 decembrie 2018

    Un grup organizat de generali SRI înfășurat, ca un fular de postav, în jurul președintelui Iohannis, la Alba Iulia. O imagine-stigmat, rămasă pe umărul Centenarului, în lipsă de altceva mai […]

  • Cel mai lent din curtea școlii

    11 decembrie 2018

    În decembrie 2015, Klaus Iohannis era pe val. Sărbătorea un an de la preluarea mandatului prezidențial și reușise să scape de guvernul PSD condus de Ponta, instalând un guvern tehnocrat. […]

  • În mahalalele istoriei

    4 decembrie 2018

    În vreme ce stafia miliardarului Soros stă cu ochii pe fostele țări socialiste ca nu cumva guvernanții să bage nechezol în rația noastră de libertate, Karl Marx și-a scos și […]

  • Cîinii de pază ai Securității

    4 decembrie 2018

    Samsarul agrar Adrian Rădulescu, valetul moșierului de la Nana și fost parlamentar PDL, a recunoscut controlul serviciilor asupra listelor de candidați. “Nu l-am adus noi, l-au adus Serviciile și ni […]

romania100