Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

După-amiază de frizer de cîini

Zoom După-amiază de frizer de cîini

Dacă un american ar ajunge din greșeală la acest film, în mod sigur ar exploda nervos: “Dogman e cel mai tîmpit supererou pe care l-am văzut vreodată!”. Și ar avea dreptate, în felul lui primitiv. Protagonistul nu e nici pe departe un erou. Filmul însă, păstrînd retorica primitivă, e super.

Regizorul Matteo Garrone și-a demonstrat talentul de povestitor cu Gomorrah și, pentru cunoscători, o asemenea precizare ar trebui să fie prea destul. Nu e. Privind retrospectiv, Gomorrah, așa excelent cum s-a dovedit a fi, pare doar o ucenicie în care Garrone și-a șlefuit cu adevărat talentul și acum, ieșit din coconul lumii napoletane, poate să zboare cu adevărat liber în arta sa.

Pornit tot în zona periferică a civilizației, undeva, într-un cartier uitat de lume la marginea mării, Dogman este povestea lui Marcello (Marcello Fonte), un frizer de cîini, stîrpitură dornică să fie acceptată de mica burghezie locală – și spun asta forțînd termenul la modul ridicol, inșii în cauză fiind proprietarii unor dughene la fel de mizere ca și frizeria de potăi. Sala de păcănele, amanetul, ăsta e nivelul la care aspiră Marcello să se mențină.

Pe de altă parte, același Marcello este un tată iubitor, dornic să-i ofere fiicei sale vacanțe scumpe, motiv pentru care se ocupă și de un mic trafic de cocaină. Întîmplător, unul dintre clienții fideli este bruta locală, Simone, drogat, bătăuș, hoț și, în general, un mizerabil de ultimă speță. Societatea pe de-o parte, prietenia cu Simone pe de alta. Marcello pare capabil să le țină pe amîndouă în echilibru, cu inteligență, cu tact, cu imaginație și, fiind ocupat cu o asemenea complicată echilibristică, nu realizează cum drumul drept devine o pantă din ce în ce mai abruptă înspre…

Urmărind parcă să facă în ciudă tenului său măsliniu, Marcello Fonte își pictează personajul într-o paletă extrem de largă de nuanțe de gri, combinînd cu talent mila, duioșia, frica, umanitatea, interesul meschin, sacrificiul și abjecția de ultimă speță. Spectru generos, parcă prea generos la nivel teoretic, dar pe care practica impresionantă de pe ecran îl demonstrează a fi pe deplin adecvat situației. Dacă ochiul lui Garrone se dovedește cu adevărat magic, prestația lui Fonte trebuie să-i fi fost muză. Regizorul și actorul se completează reciproc cu un farmec rar întîlnit și unul fără altul n-ar putea exista. Sau, mă rog, ar exista, dar într-un film mizerabil prin comparație.

S-au găsit voci care să acuze finalul aparent în coadă de pește. Nu dau detalii, povestea merită savurată minut cu minut, așa cum știe Garrone s-o spună și Fonte s-o interpreteze. E destul doar atît: arta cinematografică a spus ce era de spus, prin vocea gîtuită a protagonistului, prin tabloul dezolant al ultimului cadru, prin liniște, prin singurătate, prin metaforele împrăștiate darnic în ultimele minute. Marcello a ales. Restul e doar o consecință admnistrativă care nu își are locul aici, ci într-un calup de știri morbide.

Dogman. R: Matteo Garrone. Cu: Marcello Fonte.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Toader s-a făcut băiat mare

    17 septembrie 2019

    Aidoma unui copil fugit de acasă și aciuit în Gara de Nord, Toader Paleologu a fost luat sub pulpană de un drojdier bătrîn și hîrșit în rele, dispus să-l învețe […]

  • Călăreții fără cap

    17 septembrie 2019

    Între pusta maghiară și stepa rusească, pe terenul cu obstacole moștenit de la strămoși, România aleargă, ca un cal deșelat de istorie, să prindă din urmă Occidentul. Singura ei certitudine, […]

  • Votul la fără taxe

    17 septembrie 2019

    79.997 de cetățeni români stabiliți în străinătate s-au înscris fie pentru a vota prin corespondență, fie pentru a solicita să voteze la o secție de votare mai aproape de casă. […]

  • Întoarcerea clasei muncitoare în paradisul capitalist

    10 septembrie 2019

    Dacă-n popor se zice că sula nu știe carte fiindcă la școală a stat tot timpul sub bancă și n-a văzut ce se scrie pe tablă, e clar că noua […]

  • Frăția lichelelor

    10 septembrie 2019

    Scaunul de la Cotroceni, scos la licitație în noiembrie, vine cu un pachet promoțional de putere neagră. Serviciile secrete sînt incluse, pot fi cumpărate practic pe nimic doar păstrîndu-li-se șefii […]