Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Întăriți-vă umanitatea!

Zoom Întăriți-vă umanitatea!

Păi, să nu te bag în pizda mă-tii, coronavirusule? Marș afară, javră ordinară! Pardon de expresie, da’ nenorocitul ne-a dat-o la temelie: ne-a suspendat meciurile. Și nu-i doat atît. Epidemia lovește în niște fundamente care, de mii de ani, au definit în mod profund dimensiunea noastră umană. Cu tot respectul pentru regnul animal, merită protejat. Totuși, numai noi, oamenii, umplem tribunele la meciuri. Numai noi, oamenii, mergem la film, la teatru, la muzeu, la concerte. Animalele nu-și duc puii la creșă, școală, liceu, facultate. Pangolinii nu se duc la cîrciumă, să mai vorbească și ei, ca băieții. Liliecii-femelă nu merg la saloanele de înfrumusețare, să aibă ce bîrfi, ca fetele. Toate aceste instituții sacre, cîrciuma și coaforul, ne reprezintă pe noi, oamenii, că doar noi le-am creat. La fel cum Dumnezeul fiecăruia a înălțat catedrale, moschei, sinagogi, tot felul de lăcașe de cult unde oamenii se îmbrățișează, rugîndu-se împreună. Momentan, sine die, s-a pus plăcuța cu „Închis, vă rugăm reveniți!“. Nu ne pică bine, nouă, oamenilor. Oamenii se adună, fac mitinguri și marșuri pentru tot felul de cauze, de la cele mai nobile pînă la cele mai tembele, de la cele mai înălțătoare pînă la cele mai abjecte. Așa-s oamenii. Fac pelerinaje religioase, cu nenumărați credincioși care nu țin cont de distanța socială. Se înghesuie în avioanele pe care tot ei le-au inventat, merg în vacanțe plănuite din timp, în stațiuni unde-i mai aglomerat decît la oraș.

Năpădesc mall-urile ca niște tîmpiți. Ce să-i zici omului? N-ai ce-i face. Rămîne, vorba aia, o ființă socială. Iar acum, într-o anumită măsură, nu mai e. Am fost nevoiți să limităm la minimum strîngerile de mînă și săruturile, adică fix gesturile care definesc valorile noastre atît de umane: prietenia și dragostea. Stăm închiși în case ca niște jivine speriate în vizuină. Nu ni se pare corect. Omul nu e doar o specie.

Vom supraviețui, desigur. Pentru a supraviețui cît mai bine pe durata izolării (izolare = ceva dezumanizare), ne putem baza pe două arme redutabile, care au consolidat gloria omului, ca ființă supraviețuitoare: memoria și imaginația. Memoria – ca să ținem minte de unde venim, ce bine sau rău am făcut. Imaginația – ca să visăm și să proiectăm un viitor mai bun. Noi, cel puțin, așa vom proceda din bîrlogul jurnalistic: vom depăna povești și vom născoci scenarii, pînă dau ăștia drumul la meciuri, ‘tu-ți muma-n cur de coronavirus!

Săptămîna trecută, la o oră cîndva de vîrf de trafic, în buricul Capitalei, pe strada Radu Calomfirescu, lîngă Hristo Botev, am avut privilegiul de a fi martorii unei faze emoționante. Niște puștani cu alură de brazilieni băteau mingea pe străduța redevenită maidan. Am fost publicul lor, ne-au cucerit pe loc, cu alura lor de învingători. Băieții ăștia ne-au convins. Da, ne vom întoarce! Hai, băieți, hai, fetelor: folosiți-vă memoria și imaginația, hai să ne întărim umanitatea! Hai omenia!

P.S. A plecat dintre noi marele profesor și uriașul prieten Vintilă Mihăilescu. Antropolog atît de fin, a sesizat, ca de obicei, esența: chiar nu mai avea ce face în lumea noastră de oameni atît de îndepărtați unul de celălalt. S-a dus să stea de vorbă și să încerce experiența întîlnirii cu Ceilalți, oamenii de Dincolo. Dumnezeu să te odihnească, Vintilă Mihăilescu!

 

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale