În atenția statisticienilor, aviz pariorilor! Iarăși am învins Chile, cu 3-2, ca de obicei, cu ei jucînd în zece oameni încă din prima repriză. Deja banal. Dar mai aflarăm una și mai tare, habar n-aveam, nu ne preocupa neapărat subiectul. În ziua de astăzi, luni, rămînem neînvinși în meciurile cu Finlanda!!! Ba chiar mai mult. Le-am dat finlandezilor cel mai mare scor din istoria victoriilor românești: 9-0, în 1975, cînd însuși Mircea Sandu dădea două boabe (minutele 25 și 65), în faza preliminară a unui Campionat Mondial cîștigat de RFG, știți, în finala cu Olanda inegalabilului Cruyff. La fel de adevărat este că și cea mai nasoală bătaie ne-am luat-o de la Ungaria, de la colegii de limbă fino-ugrică ai finlandezilor, cumva în oglindă: 0-9, în 1948, la Budapesta, atunci cînd ai noștri, adică portarul Marky, fundașii Iosif Ritter și Zoltan Farmati (Băcuț, Pall, Petschovschi, Incze, Bazil Marian, Bonyhádi – inexistenți la mijloc și-n atac…), asta e, n-am rezistat furiei adversarilor. Așa a fost, asta e. Bun, atunci să ne întoarcem la origini, de unde plecarăm.
În atenția statisticienilor! Sîntem neînvinși în partidele cu Finlanda. Și la ce ne-a folosit? După secole de împilare, spre zorii mileniului III, în 1999 (Adrian Ilie, minutul 2, Dorinel Munteanu, minutul 15), grație regelui Gică, am izbîndit și am învins, în sfîrșit, Ungaria. De atunci încolo, îi cam pîrlim pe vecinii noștri maghiari. Credeți că niște simple date statistice schimbă cumva realitatea fotbalului din România sau Ungaria? I-am bătut și pe danezi de n-au avut aer, 6-1 și 4-0, în 1975. Da’ pentru noi, ca suporteri, rămîne tristețea meciului pierdut tot în mileniul actual, 2-5, pe actuala National Arena, fostul „23 August”. Ca să nu mai zicem de engleji… Pe unde i-am prins la cotitură, i-am curentat. O fi blestemul lor. Ei bine, cu ce anume ne avantajează pe noi acest bilanț al întîlnirilor directe? Englezoii, de bine, de rău, au ridicat un trofeu mondial, în 1966. Noi, în continuare, ne pregătim. Într-o bună zi, și Liga 1 va fi aproape ca Premier League.
În atenția statisticienilor!!! E chiar o sinceră curiozitate. Am pornit de la parcursul nostru invincibil împotriva Finlandei și, iată, ne pregătim să auzim imnul World Cup. Deci cum stăm, frate? Care este bilanțul întîlnirilor dintre ai noștri și, să zicem, Panama, Arabia Saudită, Costa Rica sau Egipt? Ăștia-s la Mondialele unde n-am mai ajuns de fix douăzeci de ani.
În rest, stimați statisticieni, chiar n-avem griji. Pe ăștia mai mari – d’alde Germania, Spania, Franța, ca să nu mai pomenim de Argentina – îi avem pe șiret. I-am bătut cînd le era lumea mai dragă. Vom bate și Brazilia pînă la urmă, iar atunci chiar vom fi campioni desăvîrșiți.
Am fi preferat, de exemplu, să nu avem un palmares atît de strălucit în meciurile cu prietenii din Albania, da’ să nu ne bată pînă și Albania (gol Sadiku, nici pe ăsta nu-l uităm) la Campionatul European.
Deci cam asta-i cioaca, prieteni! Statistica trece, amintirile suporterilor rămîn. Hai România!
