Articole ce conțin cuvântul cheie: Baiazid

– Tu ești Mircea? – Da-mpărate! – Am venit să mi te-nchini! – Doamne ferește și apară, încă un nebun care se crede Iisus! – Mircea, eu vorbesc serios! – Sigur că vorbești serios, pentru că tulburările psihice nu sînt o glumă. Voci auzi? – SIGUR CĂ AUD! – Mda, destul de nasol. Dar îmi place că ești entuziast pe tema asta. – Aud voci pentru că eu mă spăl în urechi, Mircea! De ce crezi că stau cu turbanul […]

– Baiazid, nu am prejudecăți și nu vreau să trag concluzia greșită, dar de ce ai vrut să organizezi aici un marș la care participă un grup atît de mare de bărbați îmbrăcați fistichiu și care flutură sute de steaguri divers colorate? – Am venit pentru tine! – Sînt flatat, dar nu cred că înțeleg… – Dar e foarte simplu: e vorba de atracție fizică, Mircea! – Îmi pare rău, Baiazid, dar eu te văd mai mult ca pe un prieten. – Nu […]

I. Mama lui Robert cel Mare Învelit în armură, e drept, cam boțită, regele își plînge amarul în fustele iubitoare ale mamei. – Carol Roberțel, ce-ai pățit? – M-a bătuuuuuuuut! – Cine a îndrăznit??? – Un vodă rău! – Cine e, arată-mi-l și mie! – Ăla ne… Ochii doamnei de Anjou se micșorează rapid și vocea îi devine aspră: – Ăla… care, Robert? – Nimeni, își ia Robert seama. Am căzut eu de mai multe ori și m-am lovit.   […]

Sultanul Baiazid – Tu ești Mircea? – Nu. – Da’ cine ești? Eu pe Mircea cel Bătrân îl așteptam, aveam repetiție pentru serbare, punem în scenă „Scrisoarea III” de Eminescu. – Eu sunt ramul. – Ramul? – Da, ăla din vestitul duo râul și ramul, dar râul s-a dus până la toaletă. – Nu știam că așa arată ramul. Mereu m-am întrebat ce-i aia. – Iată-mă, în carne și oase. Dar mai bine să trecem la subiect. Uite de ce […]