Sînt în Germania de vreo trei săptămîni. Nu e treaba voastră de ce. Important e că am reușit să urinez și în Main. Aș vrea, pînă mor, să ajung să urinez în cît mai multe rîuri împortante. Și de pe clădiri înalte și obiective turistice. Sigur, nu cred că o să ajung vreodată să scald deșertul egiptean cu jetul, direct de pe capul Sfinxului, dar e frumos să visezi.
Germania e o țară de oameni ocupați. De cînd sînt aici nu scap de muncitori și macarale. Și trenuri peste tot. Se vede și din avion. Fiecare pătrățel colorat e îngrijit și muncit. Oameni teribil de plictisitori, în schimb. Atît de plictisitori încît distracția principală pe aici e alergatul. Asta e soluția pe care au găsit-o ei la faptul că sînt atît de anoști încît cade varul de pe perete cînd vorbesc spre el. Să alerge pînă apare simțitul bine. Că e inevitabil. În rest, cîrnați, muzică proastă și bere. Serios, aici în cluburi și la petreceri auzi cel mai bășit house-pop de acum zece ani. Gen ce făcea Moga la începuturile carierei. Nu e de mirare că ăștia se gudură la Inna.
Sînt și avantaje în a fi un popor plictisitor. Spre exemplu, aici ai voie să bei pe stradă și în parcuri. Pentru că neamțul, om banal, nu are porniri antisociale după trei beri, ca românul. Poți să-ți permiți să ai un neamț beat pe stradă fără să-ți fie frică că o să scoată o bordură și o să-ți dea cu ea în cap. Mai ales că bordurile sînt lipite bine. Probabil de-aia și funcționează societatea aici. Oamenii anoști muncesc mult și sînt utili societății. Nu pare o chestie lipită cu scuipat, care mai are puțin și se prăbușește tot timpul, ca la noi.
Și nu par a fi deranjați unul de celălalt. Cred că asta e caracteristica principală a românului. Își urăște aproapele. Își urăște vecinul, colegul de muncă și pe vînzătoarea de la colț, care îl urăște și ea la rîndul ei. Românul își urăște aproapele pentru că nu vrea să facă absolut nimic și aproapele pare că vrea să-l împingă spre făcut ceva. Și evident, aproapele e mai de vină decît el pentru situația din jur.
Ce nu prea am văzut în Germania, în schimb, sînt nemți. Probabil stau la țară. La terasa la care am văzut prima repriză din finală erau sud-americani, asiatici și francezi. Și tot orașul era plin de negri, turci, arabi, asiatici și români. Toți, extrem de bucuroși după finală, alergau pe străzi, cu tricourile lor albe, steaguri, pocnitori și fete ieșind pe geamurile de la mașină. Destul de molipsitor. E greu să nu te prindă și să nu vrei să te integrezi cînd vezi de-aici. O societate primitoare, care funcționează și are direcție. În care pînă și fotbalul e bine organizat. Chestii pe care, ca românaș verde, n-o să le vezi niciodată la tine în bătătură.
Cu asta ai fost epic Radule.
,,Și nu par a fi deranjați unul de celălalt. Cred că asta e caracteristica principală a românului. Își urăște aproapele. Își urăște vecinul, colegul de muncă și pe vînzătoarea de la colț, care îl urăște și ea la rîndul ei. Românul își urăște aproapele pentru că nu vrea să facă absolut nimic și aproapele pare că vrea să-l împingă spre făcut ceva. Și evident, aproapele e mai de vină decît el pentru situația din jur.”
vad ca unii au inteles ca te pisi in ape. Sa citesti textul asta si sa intelegi asta, mi se pare halucinant.
Pai asta tot de la ura aia a vecinului vine . 🙂
Exact aceeasi impresie am avut-o, foarte frumos descris. Mi-a placut si cum stateau in tren din aia cu creasta punk, cercei in toate partile si inel in ureche langa tanti sau nenea middleage si familisti si nu era nici un stres, nici o scarba, „nucalanoi”. Poate pentru ca ei stiu ca nu sunt loseri, de asta nu tre sa se urasca intre ei, ca n-au pentru ce sa dea vina unu pe altu.
toate problemele se rezolva atunci cand se investeste in educatie. la noi nu se vrea asta fiindca alde ponta are nevoie de prosti, fiindca la randul sau a fost format intr un sistem educational defectuos care i a impus o viziune egocentrica. acolo unde esti tu, oamenii inteleg societatea. romanii au aceeasi mentalitate cu omu din preistorie, ad litteram.
10+
in sfarsit,ai si tu un articol pozitiv..