După cum spuneam săptămîna trecută, editurile din perioada comunistă se străduiau, atît cît era posibil, să afle care era situaţia pe piaţa cărţii. Pentru asta fiecare editură întocmea anual o […]

Citiţi episodul anterior Mioara, viitoarea mea soacră, mama Cristinei, m-a lămurit, în mare, ce era cu scrisorile din pivniţa lor. Le primise, în decursul anilor, Petre Sergescu. Acesta se născuse […]

Întrebarea din titlu este tema principală a unui eseu-mărturie publicat de Ana Blandiana în România literară nr. 2, din 12 ianuarie a.c. Poeta observă că pe vremea comunismului un autor care […]

Citiți episodul anterior Pînă la urmă am avut şi un pic de noroc cu romanul pe care îmi doream să-l scriu, un roman care să nu trezească nici o suspiciune […]

Prozatorul Eugen Barbu (1924-1993) a debutat modest, la 31 de ani, cu un volum de nuvele intitulat Gloaba. Anul următor debutului, în 1956, a publicat trei romane de inspiraţie sportivă, fără […]

Citiţi episodul anterior O mulţime de scriitori importanţi, care îşi mînjiseră numele în perioada realismului socialist, profitaseră de „deschiderea“ provocată de schimbarea conducătorului, adică a secretarului general al Partidului (Muncitoresc […]

Într-un eseu, în mare parte confesiv, intitulat „De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură“, publicat în România literară, nr. 2 din 12 ianuarie a.c., poeta […]

Citiţi episodul anterior Ideea de a scrie un roman care să ocolească problemele ideologiei nu era tocmai nouă. O puseseră în practică şi Marin Preda în Moromeţii (I), şi Petru […]

Fiind început de an, m-am gîndit că n-ar fi rău să-l readuc în prim plan pe un vechi şi statornic prieten al acestei rubrici. Este vorba despre – aţi ghicit! […]

Deoarece creştinii nu duceau lipsă de fantezie, ereziile se înmulţeau ca ciupercile după ploaie. Barbelognosticii (o sectă care îşi trăgea numele de la o divinitate numită Barbelo), de exemplu, „extrăgeau […]

Citeşte episodul anterior Un mic roman care să aibă ca fundal primul război mondial mi se părea soluţia ideală pentru a păcăli autorităţile comuniste care, neavînd nici un motiv să […]

Lucian Boia este conştient că, atunci cînd discută în cartea sa (Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950, Editura Humanitas, 2011) despre rolul jucat de evrei în implementarea stalinismului sovietic […]

Citiţi episodul anterior În toamna-iarna minunatului an 1971 îmi devenise foarte clar un lucru: dacă doream să ajung scriitor trebuia să renunţ rapid şi fără nici o ezitare la proza […]

Ce l-a speriat pe Sorin Lavric atunci cînd a scris despre cartea lui Lucian Boia, Capcanele istoriei…? L-a speriat faptul că, discutînd despre totalitarismul de dreapta şi de stînga, autorul […]

Citiţi episodul anterior Eram în căcat, dar într-un căcat plăcut: ştiam că, atunci cînd voi ieşi din el, nimic din mine nu va puţi. Ani de zile învăţasem chimie şi, […]

Citiţi episodul anterior Hotărîsem să devin scriitor şi pentru asta nu trebuia decît să scriu. Taică-meu îmi dădea cinci lei pe zi, de ajuns pentru un pachet de ţigări „Virginia“. […]

Sub titlul „Istorcul reacţionar“, Sorin Lavric a publicat o cronică la ultima carte a lui Lucian Boia (– strălucit istoric român), Capcanele istoriei – Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950, apărută […]

Citiţi episodul anterior Cu toate că şansele de a mai publica vreo povestire în viitorul apropiat erau egale cu zero, nu m-am îngrijorat cine ştie ce. În definitiv, eram încă […]

Aparent enervat – spun aparent fiindcă nu pare a se lua în serios –, Alex Ştefănescu (= critic literar obez) scrie următoarele în România literară, numărul 46, din 18 nov. […]

Cu ceva vreme în urmă s-a făcut mare tam-tam atunci cînd Mircea Toader, liderul grupului parlamentar PDL din Camera Deputaţilor, le-a indicat greşit colegilor cum să voteze nu mai ştiu […]