Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Orizonturi portocalii – episodul 31 –

Zoom Orizonturi portocalii – episodul 31 –

– Mamadouuuuuu! Mamadouuuu, unde ești, Mamadou? Cui m-ai lăsat, Mamadou? Ce mă fac eu acum, Mamadou? Vai de capul și de curul meu Mamadou, o să mă prăpădesc fără tine, prieten drag. Crezi că era momentul să te duci acum? Ooooo, Mamadouuuu!

Urletele lui Vasile Blaga se auzeau în tot complexul secret din Langue de Barbarie. Dacă mai putea fi numit secret acum, după răcnetele astea sinistre, care probabil se auzeau până în centrul Saint Louis-ului.

Mamadou, însoțit de Moussa și de unul dintre bucătari, năvăli în dormitorul oaspetelui român, ridică jaluzelele, dădu draperiile la o parte și-l văzu pe fugar tăvălindu-se pe jos, unde trăsese salteaua și așternuturile, acum ude. Putea fi și de la transpirația din timpul nopții, dar mai degrabă ar fi zis că sunt lacrimile acestui om cu aer dur, dar cu suflet de copil, care, uneori, plângea atât de ușor.

Mon Douanier, încercă Mamadou să-l liniștească, mângâindu-l tandru pe frunte, mon Douanier, liniștiți-vă. Sunt aici, mon Douanier, n-am plecat nicăieri…

– Ha?

Mon Douanier, v-ați trezit.

– HA?

– V-ați trezit, mon Douanier, v-ați trezit. Probabil ați visat ceva urât, nu-mi dau seama, dar acum totul e în regulă, v-ați trezit, noi suntem foarte bucuroși, vă urăm o dimineață bună, fericită, așteptăm să ne spuneți ce vă dorește inimioara.

– Mamadou, trăiești! Vaaai, chiar sunt fericit, trăiești, Mamadou!

– Păi, da, trăiesc. Ce, nu mai trăiam?

– Ce? Dacă nu mai trăiai? Mamadou, du-l pe Moussa de aici, că emic și-l poate afecta emoțional.

– Ba rămân, nu plec nicăieri, se auzi vocea lui Moussa. Sunt bărbat în toată firea. Dați-i drumul, mon Douanier!

– Băi, Moussa, nu știu ce să zic…

– Nu vă faceți griji, rezist.

– Bineee. Mamadou, deci nu doar că nu mai trăiai, prietene, dar erai foarte-foarte mort. Mă înțelegi? Erai mort-mort, nenică. Mort cum n-am mai văzut niciodată.

– Ei, na?

– Dacă-ți spun…

– Păi, spuneți-mi.

– Mamadou, deci se făcea că am intrat în bucătărie… Moussa, serios, poate chiar ar trebui să pleci.

– Nu plec, nu, nu, nu! Nu plec!

– Mă rog, tu ai vrut-o. Băi, Mamadou, deci intru în bucătărie și acolo era un Gecko Senghor…

– Văleleu, vă obsedează asta. Stați liniștit, că garantez că nu veți fi condamnat…

– Lasă-mă în pula mea în pace! Lasă-mă să termin!

– Ho, mon Douanier, calmez-vous…

– Sunt calm, sunt calm. Așa, deci intru în bucătărie și acolo era un Gecko Senghor. Era un Gecko Senghor galben-portocaliu, superb, numai că era imens, Mamadou. Moussa, chiar nu vrei să pleci?

– Nu, continuez!

– Băi, Mamadou, deci era un Gecko Senghor imens, avea doi metri jumătate înălțime, niște labe uriașe, o limbă cât autostrada Bechtel…

– Deci n-avea limbă?

– Cum adică n-avea limbă? Avea o limbă foarte lungă.

– Păi, autostrada Bechtel nu există, e zero, e ca și cum n-ați avea.

– Reformulez: avea o limbă cât autostrada Bechtel pe hârtie.

– Adică avea o limbă de 2,8 miliarde de euro?

– Băi, mă mai întrerupi mult?

– Nu, dar eram curios, că ne umpleam de bani.

– Lasă banii, nu înțelegeți că erai mort?

– Păi, nu reiese până acum. Iar dacă ăla avea o limbă de 2,8 miliarde de euro, aia e, poate eram mort, dar lăsam în urmă o avere.

– Cui lăsai Mamadou o avere de 2,8 miliarde de euro?

– Aaa, păi lui Mariana, o parte, și după aia copilașilor săraci din Senegal, să-și ia ce vor ei.

– Da? Și cam ce ai fi vrut să-și ia copilașii săraci din Senegal?

– Păi, hăinuțe de firmă, Converși, biciclete, trotinete, mingi de fotbal, caiete, creioane, stilouri, manuale, mâncare.

– Bravo, Mamadou, bravo, ești un om deosebit. Cam ce sumă te gândești că le-ai fi lăsat copilașilor săraci din Senegal?

– Cam două miliarde.

– Doar atât?

– Cum adică „doar atât“? Restul de 800 de milioane îi las Marianei.

– Băi, Mamadou, e mult.

– E mult?

– Da. Eu cred că 100-150 de milioane de euro îi ajung.

– Bine.

– Deci cât pentru Mariana?

– 150.

– OK, dă-mi telefonul.

– Imediat.

Febril, Vasile Blaga formă rapid, din memorie, un număr din România și fu extrem de fericit (se citea pe fața lui) când la capătul celălalt răspunse o voce feminină.

– Alo. Săru’mâna, cu domnul Cocoș aș dori să vorbesc. Aștept. Alo? Dorine, fratemeleu, ce faaaci? Băi, Dorine, repede, să nu ne intercepteze ăștia. Așa, fii atent, mai ai firma aia prin care cumperi tu numai lucruri bune, ieftine, dar de calitate, de firmă? Ai, da? Bun, fii atent, notează-ți acolo, pe un caiet. Ne trebuie hăinuțe de firmă, Converși, biciclete, trotinete, mingi de fotbal, caiete, creioane, stilouri, manuale și mâncare pentru copilașii săraci din Senegal. De cât? Păi, de două miliarde șase sute cincizeci de milioane de euro. Aaa, ce ai, mă, ai înnebunit? Sigur că da. Nu, asta e suma totală, de pe factură. Da, de o sută e bine. Și restul ca de obicei, sigur. Când faci rost? Le ai deja? Super, hai că văd cu fac cu banii și te sun înapoi. Așaaa, se întoarse Vasile Blaga către Mamadou. Mamadou, hai să trimitem banii și în două zile vine marfa.

Mon Douanier, dar banii nu sunt la mine.

– Nu? Unde sunt?

– Păi, rămăseseți când ați intrat în bucătărie și…

– Aaaa, așa, băiatul tatii, hai fuguța în bucătărie să luăm banii, până nu ni-i fură ăștia…

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Tulpina din grădina Maicii Domnului

    2 martie 2021

    Motto: Într-o grădină, sub o tulpină, zării un virus ca o lumină. Să-l rup se strică, să-l las mi-e frică, că vine altul și ni-l ridică. A trebuit să treacă […]

  • America ungarului cenușiu

    2 martie 2021

    Puține țări de pe planeta Pămînt egalează România în devotamentul arătat Americii. Parteneriatul strategic pe care, altminteri, SUA îl are cu multe națiuni a atins la noi standarde evanghelice și […]

  • Nepriceputul cu patalama

    2 martie 2021

    Cu 15 zile înainte de a se împlini 165 de ani de la dezrobirea romilor în Țara Românească (166 de ani de la dezrobirea lor în Moldova), Curtea de Apel […]

  • O moarte simbolică

    23 februarie 2021

    Înainte de a se fi măritat cu aprigul bărbătuș Vijulie, femeia cu barbă Stelian Tănase nu părea a ști să dea în bobi și a citi în zațul cafelei, ca […]

  • A venit și vremea arătării diplomelor

    23 februarie 2021

    În toate campaniile, PNL și USR-PLUS s-au dat mai școliți ca proștii de la PSD. Au lăsat mereu să se înțeleagă că ei sînt legitimați de cunoștințe dobîndite în universități […]