Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Orizonturi portocalii – episodul 33 –

Zoom Orizonturi portocalii – episodul 33 –

Dorin Cocoș și Vasile Blaga își reveniseră cu greu după ce se ciocniseră cap în cap, dar își reveniseră. Acum stăteau pe plajă, sub umbrar, relaxându-se. Când îi văzuse că dau semne de trezire, micul Moussa dăduse fuga spre bucătărie, să ia tradiționala tavă de bun-venit, iar acum se apropia de cei doi încărcat aproape peste puterile sale.

– Măi, Dorine, fratemeleu, ce surpriză mi-ai făcut! Da’ cum naiba ai ajuns atât de repede?

– Vasilică, păi când m-ai sunat, eram în avion. Mergeam spre sau mă întroceam din Dubai, nici nu mai țin minte.

– Erai în avion pă dracu’, nesimțitule, că te-am sunat pe fixul de la firmă. Am și vorbit cu secretara…

– Vezi, mă, Vasile? Tu tot nu te adaptezi la tehnologie, de aia nu mai ții pasul. Da, ai sunat pe fixul de la firmă, e adevărat, dar secretara a transferat apelul în avion. Nimic mai simplu.

– Da? Se poate așa ceva? Adică poți să transferi un apel de pe fix în avion? Tot pe fix? Sau pe mobil? Pe mobil, cred, nu? Că n-ai cum să zbori cu avionul și să cari cablul ăla de la telefonul fix după tine până în Dubai și înapoi.

– Lasă așa, nu-ți mai bate tu capul, Vasilică.

– Dacă zici tu, nu-mi mai bat. Auzi, da’ mai am, totuși, o întrebare: fax? Fax aveai în avion?

– Fax? La ce-ți trebuie fax, Vasile?

– Păi, dacă aveam să-ți trimit vreo comandă, ceva, cum ți-o trimiteam? Nu pe fax?

– Nu pe fax, nu.

– Nu pe fax? Deci, totuși, nu sunteți așa avansați. Probabil că trebuia să trimit pe telex.

– Ei, căcat, pe telex…

– Nici pe telex? Pe telegraf?

– Ce-ai, mă, Vasile? Tu de e-mail n-ai auzit?

– Email? Am auzit, cum să nu aud. Avea și mama vreo două oale. Dar erau alea bune, în care gătea doar de sărbători sau când aveam musafiri. Că nu se gătește toată ziua, bună ziua în vasele de email, că se strică. Altfel, de zi cu zi, gătea în tuci.

– Lasă, nu-ți mai bate capul. Mai bine zi-mi, ceva de băut ai pe aici?

– Sigur. Mous..

Dar nu apucă să termine să-l strige pe Moussa, căci acesta era deja lângă ei și îi întindea fiecăruia câte un pahar aburind cu palincă.

– Așa, micuțule, mulțumesc mult. Ia, Dorine, că oi fi însetat.

– Ce-i asta? se interesă, curios, oaspetele.

– Palincă, ce să fie?

– Palincă? Pfui, da’ tot țăran ai rămas, Vasile. Niște whisky n-ai?

– Whisky? De care?

– Teacher’s, Ballantines, J&B?

– Moussa, ai auzit? Hai, fuguța, adu niște whisky. Da’ ai grijă, să nu fie contrafăcut, că fratemeleu Dorin e cunoscător.

Moussa fugi iar spre bucătărie, dar se întoarse cu mâinile goale, urmat de Mamadou, care părea ușor necăjit.

Mon Doaunier, dar ce-mi auziră urechile? Ați cerut whisky?

– Am cerut, da. Care-i problema?

– Păi, nu v-am dat eu să citiți cartea aia despre băuturi fine? Cum adică Teacher’s, Ballantines sau J&B? Astea sunt băuturi pentru oameni ca dumneavoastră?

– Aaa, păi Dorin voia, știi că eu nu…

– Domnu’ Dorin, păi dumneavoastră beți poșircile alea?

– Cum adică poșirci? Sunt cele mai bune whisky-uri de pe planetă!

– Zi-i să mori tu! Da’ de single malt n-ai auzit? Cum să bei blended, când ai un Glenfiddich, un Glenmorangie, un Lagavulin, Laphroaig? Asta ca să vorbim doar de alea mainstream…

– Băi, nene, mă lași? Un Gibi cu energizant e nectaru’ zeilor la ora asta.

– N-avem, na!

– N-aveți? Da’ ce aveți?

– Avem, pentru matale, un Maccalan Lalique de 55 de anișori. Dacă vrei mai pe ieftinăciune, ar mai fi un Black Bowmore The Last Cask, la 50 de ani, sau un Balvenie de 50 de ani. Care să fie?

– Nu, mersi, nu beau eu așa ceva. Ia, uite cheile de la taxi și du-te până la portbagaj. Vezi că am acolo niște pungi. Adu-le și poate-mi găsesc și eu ceva ca lumea de băut, că am de vorbit cu fratemeleu Vasile și nu pot pe stomacul gol.

Mamadou îl luă cu el pe Muussa și în câteva minute se întoarseră încărcați cu mai multe pungi de duty-free din care se auzea zdrăngănit de sticle.

– Poftiți, domnu’ Dorin, dorința dumneavoastră este poruncă pentru noi!

– Așa, băiete, vezi că se poate? Uite, asta e pentru ăla mic, cadou, spuse Cocoș și îi întinse lui Moussa o pungă din care se ițea un tricou în culorile Barcelonei.

Nerăbdător, Moussa aproape că rupse punga și descoperi un echipament de joc aproape complet de la Barça.

– Îți place, piciule? întrebă, mândru, Dorin Cocoș. Este echipament original 100%. Ăsta este chiar tricoul lui Messi, vezi? Scrie și pe spate.

– E original un căcat, trânti Moussa tricoul pe jos. De când joacă Barça cu echipament Nicki? Și de când și-a schimbat Messi numele în Missei? Nu vezi, frate, că sunt făcute pe vapor?

– Vai, nu se poate! Am fost tras pe sfoară! Vasile, fratemeleu, ce ne facem?

– Cum adică „ce ne facem“? Ce treabă am eu? Ce te faci tu, poate. Și nici nu văd o problemă așa de mare. Ai luat și tu țeapă cu un tricou și niște chiloți, mare șmecherie. Îți ceri scuze de la Moussa și îi dai Audemars Piguet-ul ăla de la mâna ta, ca să-i treacă supărarea.

Cocoș își scoase, într-adevăr, ceasul și i-l dădu lui Moussa, mângâindu-l pe cap, dar era departe de a-i fi trecut supărarea.

–Vasile, problema e că nu e doar tricoul ăsta. Ăsta e doar o mostră. După ce m-ai sunat și mi-ai zis de afacere, am sunat și eu la furnizorul meu și i-am plătit 100 de milioane pentru hăinuțele alea de firmă de care ziceai. Dar dacă sunt contrafăcute, dacă nu sunt originale, sunt ruinat. Nu putem să le dăm copilașilor din Senegal hăinuțe de firmă contrafăcute.

– Aaa, tu ai și dat banii, Dorine?

– Da, mă, da, am dat 100 de milioane, cum mă vezi și cum te văd. Ce ne facem, Vasile, ce ne facem?

– Băi, Dorine, cum să-ți spun, dar cred că te-ai cam aruncat…

– Sigur că m-am aruncat. Am cinci vapoare în port la Dakar cu hăinuțele. Deja au ajuns.

– Lasă vapoarele, fratemeleu. Chestia e că banii ăia…

Dar Vasile Blaga nu apucă să termine ce avea de spus despre bani, că fu întrerupt de Moussa:

– Domnu’ Cocoș, dacă nu te superi, te rog eu frumos ia-ți Audemars Piguet-ul și bagă-ți-l în cur, că și ăsta e fals, losere!

Citeşte mai multe despre:

2 comentarii

  1. #1

    super .

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Tulpina din grădina Maicii Domnului

    2 martie 2021

    Motto: Într-o grădină, sub o tulpină, zării un virus ca o lumină. Să-l rup se strică, să-l las mi-e frică, că vine altul și ni-l ridică. A trebuit să treacă […]

  • America ungarului cenușiu

    2 martie 2021

    Puține țări de pe planeta Pămînt egalează România în devotamentul arătat Americii. Parteneriatul strategic pe care, altminteri, SUA îl are cu multe națiuni a atins la noi standarde evanghelice și […]

  • Nepriceputul cu patalama

    2 martie 2021

    Cu 15 zile înainte de a se împlini 165 de ani de la dezrobirea romilor în Țara Românească (166 de ani de la dezrobirea lor în Moldova), Curtea de Apel […]

  • O moarte simbolică

    23 februarie 2021

    Înainte de a se fi măritat cu aprigul bărbătuș Vijulie, femeia cu barbă Stelian Tănase nu părea a ști să dea în bobi și a citi în zațul cafelei, ca […]

  • A venit și vremea arătării diplomelor

    23 februarie 2021

    În toate campaniile, PNL și USR-PLUS s-au dat mai școliți ca proștii de la PSD. Au lăsat mereu să se înțeleagă că ei sînt legitimați de cunoștințe dobîndite în universități […]