Am fost în vacanță, scuze. Știe fiecare cum e întoarcerea. Grea, tăticule! Ai plecat de undeva într-un binemeritat concediu și, cînd te întorci, temele sînt altele. Realitatea însăși, bagaboanta, parcă s-a schimbat radical. Hai, nu zău, să-nnebunești?
E pericol mare, năvălesc refugiații. Interesant, foarte interesant. Cînd plecam în vacanță, goții de la Leverkusen îi băteau pe romanii de la Lazio prin golurile lui Çalhanoglu, Mehmedi și Bellarabi. Mehmedi, trebuie recunoscut, nu-i neamț, este elvețian.
L-au săltat pe Oprescu. Altă veste interesantă. Ne-a făcut, săracu’, o frumusețe de National Arena. S-au trezit niște nenorociți să-l priponească și să jucăm cu stadionul gol, tocmai acum, cînd ne calificam, după victoria la limită asupra Finlandei, după o strălucită serie de 0-0.
Chiar e adevărat că a decedat tribunul Vadim? A fost un mare stelist, Dumnezeu să-l ierte! Iartă-i, Doamne, pe toți păcătoșii de la FCSB!
Deci, așadar, prin urmare, ca cum ar veni, hai s-o luăm ușurel. Să nu-mi spui că Lewandovski al nostru a dat cinci boabe în nouă minute! Asta să i-o spui lu’ Mutu, la Pune City, în India! Pe bune, așa ceva nu se poate. E ca cum Müller ar da cu mingea-n plopi la penalty (cu Mainz) sau Neymar ar șuta în bălării, tot de la 11 m, cu Las Palmas. S-ar fi întîmplat, cică, în uichend. Temă de discuție: d’alde Müller sau Neymar, îi știi, cum e posibil să rateze în asemenea hal un 11 metri?
Întrebăm și noi, nu dăm cu parul. După o lungă absență de trei numere, am revenit optimiști. Sîntem iarăși campioni europeni la minifotbal, 5-1 în finala cu Croația. Deși totul părea schimbat, uite, am găsit o ancoră, un punct de sprijin, grație băieților și domnului președinte Burleanu. În lumea asta, tot mai maxi, rămînem campioni la mini. Ci noi locului ne ținem, cum am fost, așa-i, române! Păi, atunci, vorba aia: Hai România!
