Un Ostap Bender autohton: Dorel din Livezeni, Hunedoara
Se umpluse Bucureștiul de cinematografe particulare la sfîrșitul anilor ’80, de-ai fi zis că se întorsese vremea liberalizării comunismului, cînd în comerț apăruseră mandatarii. Cine voia să înființeze un cinema la el acasă avea nevoie de trei lucruri. Un televizor (dacă se putea, color), un video și o sursă de casete cu filme străine. Comerțul sau închirierea de casete nu era ceva ilegal, dar nici tocmai legal nu era. Oricum, la cinematografele astea apăreau ca spectatori și milițieni în uniformă, […]