Băseștii cei stricați

Pe Mircea Băsescu nu l-a stricat anturajul. Mircea Băsescu era stricat. Era stricat cum e stricat un măr și cum e stricată o bagaboantă de pe centura Constanței, stricat ca o baterie de cadă veche pentru care nu mai găsești piese. Stricăciunea lui Mircea Băsescu nu e una reparabilă. E un om incult și nu prea isteț, de 60 de ani, care și-a petrecut viața în combinații din care să scoată bani pentru a avea o viață mai bună. Asta a făcut toată viața. Ce înseamnă o viață mai bună pentru unul ca Mircea? Păi, o mașină scumpă, nemțească și albă dacă se poate, o casă foarte mare, multă mîncare, bani la saltea, iar salteaua să fie de calitate.

Anturajul nu l-a stricat pe Mircea. Anturajul era și el unul stricat și tocmai de aceea Mircea Băsescu s-a înțeles cu anturajul.

Nu murea Mircea Băsescu să creștineze un pui de rom din Slatina. Nu are Mircea vreun stigmat pe corp care se aprinde în momentul în care un copil nu este încă creștinat undeva pe suprafața acestei țări. E foarte probabil ca relația lui Mircea Băsescu cu religia să fie una care se împlinește doar cînd se ciocnesc paharele – Hai noroc și Doamne-ajută! – sau cînd strănută cineva. Altfel, botezuri, nunți, înmormîntări – of, cheltuială multă, oboseală, durere de cap a doua zi și senzație de funingine în capul pieptului de la cele trei pachete de țigări fumate.

Dincolo de ce a spus Traian Băsescu – că regretă cu cine s-a încurcat frate-său – s-a creat așa o părere cum că Mircea „s-a încurcat cu țiganii”, că a fost o rătăcire, o slăbiciune din partea lui. Ieșise, săracul, dintr-o lungă relație cu o familie onorabilă și-acum era vulnerabil, iar „țiganii” atît au așteptat, au profitat de el.

Nu e deloc așa: Mircea voia să facă bani. Iar voința îi ordona lumea: rom sau român, turc sau englez, femeie sau bărbat, tînăr sau bătrîn, atît timp cît ești pus pe combinații, atît timp cît poți contribui cumva la bunăstarea familiei Băsescu, ești un posibil prieten. De-aici legătura lui Mircea cu Bercea.

Traian nu e departe de Mircea. Faptul că a ajuns președinte se poate să-l fi salvat pe fratele Traian. O dată, se poate să-l fi salvat de la pușcărie. Cu apucăturile pe care le avea e plauzibil – din te miri ce – să fi poposit la răcoare. Mircea povestește cum el și Traian aveau, în ’89, peste 600 de mii de dolari făcuți din Buf. „Buf” înseamnă furt. Cei doi furau statul român, erau hoți.

Apoi, cele două mandate este foarte posibil să-i fi salvat viața fratelui Traian. Se vede pe fața lui cînd iese la ora 18 să vorbească țării. Roșu la față, cu două pungi de un leu sub ochi pline cu nopți pierdute, șiroind de transpirație, acesta este fratele Traian acum. Dar e foarte posibil să nu fi fost nici așa fără programul pe care l-a avut în toți acești ani ca președinte de țară.

Să ne înțelegem, Mircea Băsescu stătea la șprițuri cu Bercea – făceau glume, schimbau impresii despre ființe, lucruri, fenomene ale naturii, sentimente. Totul, înconjurat de fumul de țigară și de promisiunea că vor face împreună bani fără să intre la pușcărie. Evident, aceste conversații erau întrerupte din cînd în cînd de tradiționalul calup de „mînca-ți-aș pula ta”, corespondentul minutelor de publicitate din emisiunile teve.