Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Dacă UE ar fi așa, ca un apartament în care stau mai mulți oameni, ca să iasă ieftin la chirie, Grecia ar fi băiatul ăla care, după ce că nu pune bani la chirie, mai cere și bani împrumut de la restul colocatarilor. Și acum, cînd ăștia și-ar cam vrea banii înapoi, nu numai că n-are, dar a și amenințat că, dacă nu îi dă cineva 50 de lei de una-alta, pleacă din apartament. Moment în care colegii mai responsabili […]

Umorul pentru idioți a trecut printr-o perioadă grea la sfîrșitul secolului trecut. Toată lumea făcea glume politice. Întîi șopîrle, apoi mai pe față, după Revoluție. Că puteau. Însă glume simple, pentru omul simplu care vrea să audă o rimă cu „pulă” și să rîdă că cineva a găsit o rimă cu „pulă”, nu prea erau. Atunci au venit Vacanța Mare cu Pintea haiducul, care „privind pe sub căciulă, sta proptindu-se în… pușcă” și toți oamenii care respiră pe gură au […]

Mă gîndeam să scriu de Ponta săptămîna asta. Dar n-are rost. Nu rezolvă nimic și deja cam știm toți ce-aș avea de zis. Așa că imaginați-vă că l-am pulit într-un mod isteț și haideți să trecem la ceva mai plăcut: Game of Thrones, cel mai văzut serial al momentului pe glob, respectiv downloadat ilegal de pe torenți, la noi. Și nu îi zic Game of Thrones că sînt snob de-ăla care a citit cărțile în engleză. Adică sînt, dar Urzeala […]

Lucrez de destul de mulți ani în presă încît să știu că, de cînd Cotabiță a ajuns la spital, toate site-urile de pseudoștiri și-au pus trepădușul de serviciu să scrie articolul generic „Cotabiță s-a stins” și să-l pună la ciorne, ca să poată să-i dea publish fix în secunda cînd omul dă colțul, ca să fie poziționați bine în căutări. Că televiziunile au pregătit montajul generic alb-negru cu clipuri cu el, pe muzică tristă, ca să-l bage la știri. Că […]

E sezonul sinuciderilor. A început cu doamna aia care a stat 30 de ore pe bloc, după care s-a aruncat în timp ce ăia umflau salteaua de salvare. A continuat cu vreo cinci-șase adolescenți în ultimele zile care s-au aruncat prin diferite locuri și chiar și cu clasicii nebuni care se suie pe stîlp, respectiv macara, și amenință că sar. Cazuri diferite care arată că, pur și simplu, românul nu e pregătit să înțeleagă sinuciderea. În primul, în loc să […]

Deși nu am mai auzit nimic despre Cătălin Botezatu de luni de zile, iar a venit perioada aia a anului în care lumea vorbește despre orientări sexuale. Minoritățile mărșăluiesc peste tot în lume în memoria primelor mișcări pentru drepturile lor și o femeie cu cuc prezintă Eurovision-ul. (Să fim serioși, e mai relevant că are cuc decît că are barbă.) Anul acesta, la parada gay din București au participat vreo 3.000 de oameni. La parada anti, vreo 100. „Marșul pentru […]

Era iar la școală. La tablă. Mereu visa că e la tablă. Profesorul de matematică se uita la el cu niște ochi mici, proptiți pe un nas coroiat. sprijinit pe o mustață cît pulpa de curcan. Iar îi spunea că nu-i vine să creadă că un copil cu capul atît de mare habar nu are să calculeze. Și copiii rîdeau de el și aruncau cu hîrtii spre capul lui ușor de nimerit. Apoi își dădu seama că nu are pantaloni […]

E a treia oară cînd scriu despre Turcescu la rubrica asta. După prima oară m-am simțit puțin prost. Pentru că, pe atunci, părea doar un tăntălău benign care se bucură la propriile gînduri mediocre și îi place să le rumege în public. Genul de băiat care e realmente fascinat de ce rahaturi behăie impostorul de Dan Puric fără să îl pufnească rîsul sau să-i vină să-i dea o palmă după ceafă. Așa că m-am simțit prost după aceea, puțin. Că […]

Cutremurul din Nepal a trecut destul de neobservat la știri. Cînd eram mic, oamenii maturi încă-l țineau minte pe ăla mare, din ’77. Dacă se mișca puțin pămîntul, tot blocul ieșea afară, cu cățel, cu purcel, să gîfîie speriați. Acum, cei mai mulți dintre ăia care l-au trăit se apropie deja de vîrste grele. Nu mai iese nimeni în stradă la cutremur. Că dacă ieși, nu apuci să scrii pe Facebook că a fost cutremur. Poporul are memorie scurtă și […]

Țin minte prima oară cînd nu mi-a plăcut Iris ca și cum ar fi fost ieri. Eram metalist supărat, care sacrifica capre sub luna plină, în mijlocul pădurii înghețate, și, la o petrecere de-asta de-a noastră, cineva a băgat ceva ce suna fix a muzică pentru bebeluși fete. Ceva ce nu avea deloc cele două elemente esențiale ale rock-ului: coi și groh. Coiul lipsea cu desăvârșire, înlocuit de cea mai bătrînicioasă, fadă și ofilită chitară din istorie, iar grohul era […]

E 2015 și încă nu am scris, în toată cariera mea de scris de nașpa despre oameni și lucruri, despre dejecția sonoră care este muzica populară. Mă simt prost cu mine. Nu îmi vine să cred că încă nu am spus că e o mizerie care nu se compară, la gradul de imbecilitate, nici cu cea mai proastă manea sau bășină pop de-a lui Alex Velea. Acum o să îmi sară în cap niște prețioși, pregătind lista cu exemple de […]

Nu am mai văzut vreo nație atît de fixată pe mîncat mult și prost ca românii. Poate văd și eu puțin ciudat mîncarea, la modul general. Adică îmi place, dar ca orice nevoie de-asta de bază. Nu destul încît să îmi plănuiesc viața în jurul ei. Cum nu o să stau nespălat două luni pentru ca dup-aia să zac într-un jacuzzi trei zile, ca să mă bucur mai tare de el, și nici nu o să postesc două luni ca […]

Există o vîrstă la care e recomandat să lași pantalonii scurți și șapca întoarsă în cui. Preferabil pînă ajungi la 40 de ani, cînd trebuie să îți faci primul control la prostată. N-ai cum să te duci cu șapca întoarsă la un control la prostată, ar fi super-penibil. Băieții de la Paraziții se apropie lejer de vîrsta aia și încă insistă. Mă rog, mai mult Ombladon. Cheloo s-a dus la X-Factor acum cîțiva ani să demonstreze țării, care nu a […]

E anul 2100. Au trecut șapte ani și o lună de cînd ultimul român l-a mîncat pe penultimul român și i-a furat ceasul. Șapte ani de cînd ultimul român a murit de foame. Unii cred că dispariția românilor a fost ceva rapid și neașteptat. Ca aceea a tigrului tasmanian sau a păsării dodo. În realitate, procesul începuse cu peste două mii de ani în urmă, cînd, printr-o ciudățenie genetică, procentul de hoți și de proști al poporului a atins o […]

Am foarte multe în comun cu mare parte a fanilor Simonei Halep. La fel ca și ei, înainte de a face Simona performanță, nu mă interesa absolut deloc tenisul. Singura diferență între mine și ei este că pe mine nici acum nu mă interesează absolut deloc tenisul. Dar înțeleg genul ăla de om. Acum cîțiva ani se apucase să se uite la box, că bătea Bute bine. Acum, că nu mai bate Bute, brusc, boxul e neinteresant. Tenisul e pe […]

Vi s-a făcut dor de Gigi Becali? Nici mie. Din păcate însă, nu o să apucăm să ni se facă dor de el. Toate semnele arată că pe 31 martie o să fie eliberat condiționat. Și o să umble printre noi iarăși ca un om cu drepturi. Pentru că a muncit să repare paguba adusă societății. Scriind cărți. Aparent, e util societății ca infractorii să scrie cărți. Șmecheria merge foarte simplu. Dacă pușcăriașii muncesc în închisoare, li se reduce pedeapsa. […]

Știm cu toții că există mai mult rahat la TV decît ar putea să nască toate cururile umane într-o mie de ani. Idioți prezentîndu-și viața de idioți, abilitățile de idioți și gîndurile de idioți pentru a distra niște oameni chiar și mai idioți decît ei. Știm și că e din banii noștri, într-un fel sau altul. PRO TV s-a susținut din evaziune fiscală, Antena din agerimea lui Voiculescu cu terenul ăla de la stat și Prima din măgăriile lui Burci. […]

Mai țineți minte cînd Connect-R era doar un băiat care s-a prins că accentul de jamaican e foarte ușor de mimat, chiar dacă nu le ai cu engleza, așa că și-a lăsat dread-uri și s-a apucat de cîntat? Mai țineți minte cînd Alex Velea era doar un tip care s-a prins că e mult mai ușor să definești mușchii cînd ești foarte pitic și că poți să compensezi lipsa de personalitate cu foarte multe tatuaje? Ce vremuri simple erau pe […]

Am evitat să fiu curios despre ce e vorba în noua emisiune Sînt celebru, scoate-mă de aici! de pe PRO TV. Dar a rupt audiența și a început să se și vorbească despre ea în jurul meu, așa că m-am oprit din a evita să fiu curios. Și bine am făcut. Pentru că nu este o emisiune în care niște vedete de categoria J își dau aere și fac gargară inutilă, așa cum credeam. E o emisiune în care vedete […]

În 2007, actrița americană Jenny McCarthy s-a dus în emisiune la Oprah, un fel de Măruță mai mare, mai negru, mai femeie și mult mai de succes, și a anunțat, senină, că vaccinurile cauzează autism și că de-aia e copilul ei autist. Nu conta că nu avea nici o pregătire medicală. Pentru mulți americani, părerea lu’ madam Oprah e adevărul absolut. Efectele încep să se cunoască, numărul de cazuri de boli care ar fi putut fi prevenite prin vaccin crescînd […]

tn
Editoriale
  • O beție cu Marx

    26 mai 2020

    Un fermier german a încercat să se joace de-a Tarkovski cu naivii culegători de sparanghel din Ferentari, refăcînd pe plantația sa scena tulburătoare din filmul Solaris în care cosmonautul pierdut […]

  • Bătrînii noștri mor de tineri

    26 mai 2020

    Nu mai e mult și vom auzi cum a învins Klaus Iohannis epidemia de coronavirus. „Eu, Guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de […]

  • Conspirația incompetenților

    26 mai 2020

    România funcționează în virtutea inerției. Nu de azi, de ieri, ci aproape dintotdeauna. Mulți dintre concetățenii noștri, cam 2,5 milioane, cred că România e Bucureștiul. Alții cred că România e […]

  • Mozart pe colivă

    19 mai 2020

    Ca oaia bearcă ce-și ține coada iluzorie pe sus, Guvernul României le-a dat austriecilor o lecție de demnitate națională săptămîna trecută, obligîndu-i să trimită un tren special pentru româncelecare-i șterg […]

  • O nouă stafie bîntuie România: propaganda rusă

    19 mai 2020

    Propaganda rusă, poreclită uneori “propaganda pro-rusă”, e o specie eliberată recent pe piață, într-un moment în care anticorupția s-a demonetizat, Ciuma Roșie a trecut în Opoziție, iar pericolul maghiar, folosit […]