Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Cât de îngăduitoare a devenit Europa cu finanțele românești

Zoom Cât de îngăduitoare a devenit Europa cu finanțele românești

După criza datoriei externe a Greciei, Comisia Europeană a stat cu ochii cât cepele pe economiile țărilor mai mici și mai neajutorate din estul Uniunii Europene. Ani de zile, CE s-a ținut de capul nostru ca nu cumva să depășim un deficit bugetar de 3% din PIB și să respectăm cu sfințenie celelalte prevederi ale Tratatului de la Maastricht din 1993. Au foste perioade în care România ar fi avut nevoie de un deficit bugetar ceva mai mare, de 4,5-5% din PIB, ca să poată demara sau finaliza unele investiții importante. Dar dacă există tratat și dacă bugetul trebuie aprobat și de către Comisia Europeană, n-avem ce face, înghițim în sec și mergem mai departe.

Dar a lovit pandemia, după pandemie a venit criza energetică provocată de nevoia de creștere economică a întregii Europe, iar după criza energetică a venit ditamai războiul. Iar Tratatul de la Maastricht a rămas o simplă fițuică de care au uitat, brusc, toate mărimile europene. Vreți deficit până la cer? Luați deficit cât nu puteți duce. Vreți îndatorare mai mare decât 60% din PIB? Luați îndatorare, nu-i problemă. V-ați dori, cumva, o inflație mai mare de 1,5% față de cea a celor mai performante state membre în ceea ce privește stabilitatea prețurilor? Nu vă abțineți, băgați inflație la foc continuu.

Și uite-așa, pe sub ochii închiși ai Comisiei Europene, altă dată atât de dură și amenințătoare dacă o luam razna cu finanțele publice, România zburdă pe câmpiile derapajelor financiare. Cu o inflație preconizată a ajunge la 9,5% peste vreo două luni, cu un deficit bugetar pe 2022 planificat la 5,8% din PIB, dar probabil mult mai mare, pentru că a scăzut prognoza pentru creșterea economică, și cu o datorie publică ce crește de la o zi la alta, economia României nu mai stârnește îngrijorare la Bruxelles. E bine așa, până la urmă.

Și totuși, în afară de Tratatul de la Maastricht, mai avem și noi legile noastre, iscate tocmai de acest tratat. Legea 64 din 16 aprilie 2010 (a responsabilității fiscal-bugetare), de exemplu, pe care o vom sărbători peste câteva zile, la împlinirea a 12 anișori, are prevederi foarte clare referitoare la ce trebuie să se întâmple atunci când datoria publică depășește anumite praguri.

La finalul lui 2019, atunci când Klaus Iohannis a reușit să-și impună guvernul său, datoria publică a României era de 35,3% din PIB, departe de orice cotă de îngrijorare. La finalul lui 2020, după doar un an de guvernare PNL, datoria publică ajunsese la 47,4% din PIB, iar tot anul 2021 datoria publică a oscilat uneori până la 49,9% din PIB, ajungând la final de an la 48,9% din PIB. Dar decembrie 2021 a fost și ultima lună cu datorie publică sub 50% din PIB. Căci în ianuarie 2022 datoria publică a ajuns la 50,2% din PIB, iar la finalul lui februarie datoria publică crescuse la 50,6% din PIB, iar tendința este de creștere în continuare.

Ei bine, conform legii responsabilității fiscal-bugetare, articolul 13, „Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut: a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut; b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public; c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică”.

Așadar, încă de la finalul lunii ianuarie, Guvernul ar fi trebuit să prezinte programul pentru reducerea datoriei publice. Mai mult, programul, care trebuie neapărat să prevadă, pe lângă altele, și înghețarea cheltuielilor totale cu salariile din domeniul public, trebuie dus în Parlament sub formă de propunere legislativă sau, mai rapid, trebuie transformat în ordonanță de urgență, astfel încât măsurile prevăzute în respectivul program să fie în vigoare și aplicate cel mai târziu de la 1 iulie 2022.

Ei bine, acest lucru nu s-a întâmplat încă, pentru că Guvernul este ocupat cu alte lucruri și nu mai are timp să respecte legile românești și nici tratatele pe care și le-a asumat la intrarea în UE. Oricum, nu trebuie să ne îngrijorăm. Dacă deficitul bugetar, datoria publică și inflația nu-și bagă mințile în cap, le va ordona generalul Ciucă să revină în parametri. Și ce de târâșuri și salturi înainte își vor lua dacă nu-l ascultă pe ditamai generalul și eroul…




Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Ultimele articole
Editoriale