Articole din categoria: Istorie

Mihail Sadoveanu, tatăl Fraților Jderi, a cunoscut îndeaproape milităria și frontul. Cu un an înainte de ofensiva sa literară din 1904, cînd cele patru volume, publicate în rafală, au culcat […]

În 1914, Camil Petrescu se înscrie la o școală militară de subofițeri. Europa trecea de la șampanie la nevroză, iar într-un război care se anunța lung era bine să ai […]

În corola de înfrîngeri militare care au condus la Marea Unire, bătălia de la Turtucaia strălucește ca o nestemată a tacticii și strategiei automutilante. Între 1 și 6 septembrie 1916, […]

La 1919, serviciile secrete românești erau un fel de imitație a modei pariziene, care făcea mai mult vîlvă în saloane decît pe teren. Armata avea cîțiva ofițeri detașați în ceea […]

Traian Vuia nu s-a limitat la zborul științific. El a zburat și pe cerul Marii Uniri, activînd, la Paris, în fruntea Comitetului Național al Românilor din Transilvania. Vuia a pus […]

Cu toate că s-a unit cu România, cu toate că s-au semnat tratate care întăreau acest lucru, Basarabia a rămas mai departe țara nimănui, fiindcă actele ei n-au fost niciodată […]

Pe 28 iunie 1919, Ion I.C. Brătianu semnează Tratatul cu Germania la Paris, dar refuză să semneze ceva cu Austro-Ungaria. Marile Puteri se înfurie, bat din picior, dar Brătianu le […]

În 1919, Europa urma să fie tăiată cu foarfeca, pe noile frontiere, de patru croitori cu note mici la geografie. Wilson, președintele SUA, nu știa că Austro-Ungaria nu e formată […]

La 18 ianuarie 1919, Parisul trecea de la război la turism. Bistroul, acordeonul și rozé-ul au ieșit din ascunzători, vaporașele de pe Sena au înlocuit canonierele, iar comedia franceză și-a […]

După Marea Unire, episcopul Iuliu Hossu a clădit, în tăcere, instituții și catedrale, pe care le-a apărat din scaunul de senator de drept. Cu modestie și cu fermitate a luptat […]

Iuliu Hossu, episcopul martir al Bisericii Greco-Catolice, a făcut din demnitate un obicei observabil de pe pămînt, fără lunetă și fără microscop. Dacă popii noștri ortodocși n-au prea dat dovezi […]

Ca urmare a rîvnei arătate la unirea cu Transilvania, Miron Cristea a fost ales, în 1919, membru de onoare al Academiei Române și mitropolit primat al României Mari. În 1925, […]

Înainte să fie patriarh, senator, regent și prim-ministru, Miron Cristea a fost publicist, teolog, antisemit, un pic antiromân și unionist. Plin de contradicții, de ambiții și de talent, Cristea n-a […]

Neobositul Pan Halippa era de neoprit. După ce s-a făcut unirea cu Basarabia a îmbrățișat cauza noului stat cu și mai multă energie. Și chiar era nevoie, fiindcă noul stat […]

Pan Halippa, vorbitor de estonă, pasionat de fizică, matematică, agronomie și libertate, a tras pentru cauza Marii Uniri cu tot pitorescul făpturii sale. Născut în 1883 într-o Basarabie rusificată prin […]

Imediat ce n-a mai fost prim-ministru, Iorga s-a repezit cu și mai mult nesaț asupra scrisului. Media de 37 de cărți pe an a sărit la peste 40. Gigantic și […]

În 1931, Nicolae Iorga era îndrăgostit de Carol al II-lea. Proaspătul rege îl vizita la Vălenii de Munte, iar marele savant se lăsa păcălit cu voluptate de complimentele lui deșucheate. […]

Între sfîrșitul primului război mondial și jumătatea anilor ’30, Nicolae Iorga a emanat mai multă cultură decît trei generații de cărturari luate la un loc. Studii, istorii, eseuri, enciclopedii, cursuri, […]

„Strămoșii noștri ar fi preferat moartea”, spunea Iorga în 1918, după ce România a semnat umilitoarea pace de la Buftea cu Germania. E drept, marele istoric își striga vitejia de […]

În 1913, Nicolae Iorga a fost chemat sub arme. România invada tarlalele din nordul Bulgariei în timp ce armata acestei țări vecine și prietene se lupta cu sîrbii și cu […]