Ultimele patru texte despre traficul de droguri de mare risc din România, mai ales ultimul – „Nară-nară, vrem ostași“ – sunt, dincolo de demersul jurnalistic, mai ales un strigăt de disperare. Am proiectat România cu zece ani în viitor. Am văzut o țară în care autoritățile își fac treaba, nu o fac jurnaliștii în locul lor. Am văzut, cu ochii minții, o țară în care drogurile de mare risc sunt o problemă de siguranță națională. Astăzi, românii de rând nu-și permit un gram de cocaină, care costă în jur de 100 de euro. E un drog scump. Prea scump pentru noi. Dar, pe măsură ce va crește nivelul de trai, dacă va crește, va veni și ziua în care ne vom transforma din țară de tranzit în țară de consum. Noi sperăm că nu, sperăm că autoritățile, avertizate, vor împiedica acest lucru. Speranța moare ultima. Dar și când moare…
Am primit,
după acele articole, o mulțime de semnale, semne, ghionturi. Și am mai primit trei notificări. De la avocații domnului Anastasiu (două notificări) și de la avocații domnilor Sârbu și Șucu. Nu am primit, încă, nici o notificare de la avocații investitorului american de origine română.
În aceste notificări ni se cere să scoatem de pe site textele cu pricina și să retractăm acuzațiile. Afirmațiile, de fapt, pentru că nu am acuzat, am afirmat.
Suntem o redacție mică,
foarte mică. Suntem ca răzeșii lui Negruzzi în fața oștirii frustrate a lui Sobieski. Așezăm cușme pe meterezele ruinelor ca să părem mai mulți. Dar nu suntem. Și obosim repede, că nu mai avem 20 de ani. Îmi pare rău.
Săptămâna trecută au avut loc mai multe ședințe la care au participat redactorul-șef, unul dintre redactorii-șefi adjuncți, responsabilul secției de investigații a revistei și autorul articolelor. În total, doi oameni. La un moment dat s-au adăugat publisher-ul revistei și avocatul. Am ajuns la patru.
Am analizat, am discutat, calm și matur.
Decizia noastră,
în acest moment, este să dăm curs notificărilor. Așadar vom retrage de pe site articolele cu pricina. Pe toate patru.
Datoria mea, în principal, este să-mi protejez familia, prietenii, redacția. Nu ne permitem să eșuăm în aceste demersuri, nici unul dintre noi. De protecția țării se ocupă, deja, alții, cu neasemuit succes.
Așadar,
nu doar că retragem de pe site textele cu pricina, dar eu, personal, retractez: domnii Sârbu, Șucu și Anastasiu nu sunt ofițeri acoperiți ai SIE și nici agenți de influență ai acestui serviciu. De asemeni, domniile-lor nu se ocupă cu traficul de droguri și nu au nici o legătură cu această activitate ilegală. Acestea sunt afirmații pe care eu nu le pot dovedi, dar mă bazez pe declarațiile persoanelor în cauză.
Considerați textele cu pricina drept fake-news. Dacă așa vreți.
Ne întoarcem la vulpile roșii și la iepurii mici.
Abia acum iti pot cere daune dupa ce ai recunoscut ca ai dat fake news!
Nu-i nimic PAH-ule. Regret doar ca nu esti ,,complet incontrolabil”, ceea ce ar fi fost oricum utopic. Dar atata vreme cat o sa fii macar ,,partial incontrolabil”, adica unul dintre putinii, daca nu cumva singurul, Don Quijote din presa autohtona ticsita cu propagandisti de cea mai joasa speta, io o sa te citesc constant. Sunt satul de gandire subalterna si de yes meni/ yes women.
Te-nseli insa in legatura cu un aspect. Tovarasii despre care ai scris, si alti gealati de-ai lor, au grija sa nu creasca nivelul de trai din Romania. E sarcina trecuta in fisa postului.
Sa traiti bine!