Articole din categoria: Reportaj-Interviu

Am fost săptămîna trecută la „Angajatori de top“. Aglomeraţie, lume peste lume, firme pofticioase de sînge proaspăt, absolvenţi cu apetit salarial ridicat, în fine, hărmălaia obişnuită. Şi totul foarte promiţător, mai ales cînd numărul total de job-uri pendulează între cîteva zeci şi cîteva scuze de tip „încă nu ştim, HR-ul lucrează“.  Aşa că nu vă lăsaţi demoralizaţi de ubicuul „experienţă obligatorie“. Mai bine fiţi optimişti ca tînărul pe care l-am găsit fumînd pe scări: „Ca să-mi gasesc aici un job […]

Înc-un pas. Şase ore în urmă şi mai are două-trei  Şi se-nchină la două-trei minute o dată: „Doamne, Doamne, uite ăl şontorog“, „uite a chioară“, „uite cîine şchiop“, „uite frumuseaţă de icoană“, „uite biserica“. Bine că nu-s ca ei. Nu-i scînteiază vreo lumină în ochi Mariei Ciolpaciu din Roşiorii de Vede. Doar stă căscată la Patriarhia Română. Să se-nchine şi să pupe Moaştele şi Capul. Puţin lucru să pupi două mortăciuni sfinte odată? A luat rata de 4,33, întîrziată cu juma de […]

Intriga În România există o groază de moduri în care poţi să faci bani. Poţi să deschizi o bibliotecă de succes, să înfiinţezi un ziar cultural, să faci un centru de reciclări. Sau poţi să laşi prostiile pe seama altora, să îmbîrligi nişte tinere „18-30 de ani, corp atrăgător, lipsite de prejudecăţi“ care să se crăcească în faţa unui calculator ca să le va­dă mii de perverşi generoşi din întreaga lume, să-ţi deschizi un offshore în Cipru şi să mergi […]

Eliade, Cioran, Ionesco probabil, crede Boia, n-ar fi plecat din țară, dacă n-ar fi fost războiul și, mai cumplit, n-ar fi venit comunismul. Ei credeau, fascinantă coincidență, în momentul și țara potrivită, propice dezvoltării lor intelectuale.   CITEŞTE ŞI: Lucian Boia – Capcanele istoriei. Evreii Lucian Boia – Capcanele istoriei. Intelectualii şi puterea  

Ăsta-i Orban. Celălalt. Durul. Ministrul Afacerilor Europene.    Reporter: Aveţi suflet? Leonard Orban: Ha-ha-ha-ha-ha. Într-adevăr, o întrebare dificilă. Am suflet. Rep.: Cum simţiţi? L.O.: Intuiesc, nu simt. Rep.: Lunganul fără suflet merge drept înainte, n-are frate, n-are lacrimă. L.O.: Da, o ţin înainte, ţin o linie fiindcă e o linie de interes pentru toată lumea.  Rep.: Incolor, nu lăsaţi urme. Nu sînteţi al dracului. L.O.: Las urme adînci unde lucrez. Rep.: Slăbănog, cocoşat, lungan. L.O.: Bun. M-aţi făcut lungan, slăbănog… […]

Am publicat fragmente din cartea lui Boia. Ca orice fragment nu face lumină asupra întregului. „Capcanele istoriei” introduce nuanțe. Nu acuză, prezintă faptele. Unii chiar au crezut sincer. Așa că nu-i poți judeca decît în context. Oamenii ăștia au fost egali cu ei, n-au mințit, nu și-au făcut strategii de supraviețuire, nici de parvenetism. Greșeli de tinerețe, boli ce trec, ca o varicelă. Alții au fost însă niște lingăi, niște jalnici. N-o spune Boia, o spun eu.   CITEŞTE ŞI: […]

Scurt și cuprinzător: Aveam stat unitar, românesc. Domle, dar nu era destul de românesc. Așa gîndeau, nuanțat sau radical, tinerii și bătrînii. Eugen Lovinescu despre Mihail Sebastiani: „Dacă reuşim să lichidăm un trecut ignominios şi să creăm un organism viu, compact unitar, Sebastianii sunt automat eliminaţi din el prin simpla bună funcţionare a aparatului excreţional.“ Cioran despre evrei: „Evreii? Orice om cu cultură istorică trebuie să recunoască cu durere în suflet o axio mă, singura axiomă a istoriei: ultimul popor […]

„Lucian Boia – Capcanele istoriei”, Humanitas, 2011. Astăzi, lansare la Restaurantul Negresco-Lipscani. Călinescu despre Cioran, Ionescu&co: "Trecem printr-o fază de neseriozitate culturală umoristică. Suntem terorizaţi de tipul „mucosus”. Acesta te întreabă de vîrstă şi-ţi dă un respect invers proporţional cu numărul de ani." Ionesco în „NU”: "Rușine timpurilor care au dat un Coșbuc, Cerna, Iosif. Jos cu retoricul Arghezi, cu neinteligibilul Barbu, cu imitatorul lui Proust Camil Petrescu. Valori debile." Împreună se luptau pentru idei, fiecare vedea în celălalt o […]

La recensămînt, important e să ţineţi minte că omul cu ecuson şi geantă albastră nu face asta din pasiune, ci pentru cei 500 de lei, deci interesul lui coincide cu al vostru: să se termine cît mai repede!  Aşadar, dacă recenzorul nu vă e vecin, doar imaginaţia poate îngrădi răspunsul din rubrica „Etnie“. Am întrebat dacă pot scrie etrusc, găgăuz sau meglenoromân; mi-a spus că, din partea lui, poate să fie şi extraterestru. De-abia aştept să aflu cîţi klingonieni şi […]

Am intrat de curînd în magazinul Media Galaxy de la Mall Băneasa şi încă de la intrare m-a preluat un ceea ce pompos se numeşte „consilier de vînzări“ care m-a făcut să ies imediat afară, la aer curat. Tipul mirosea ca şi cum ar fi lucrat în afara orelor de program la o fabrică care distila transpiraţie pură de sconcşi. Aş vrea să le fac şefilor lui o propunere de tipul win-win: ei îl identifică pe tip fără ca eu […]

Sînt genul care nu prea îşi spală maşina. O dată pentru că, dacă o spăl, se duce praful şi se văd toate zgîrieturile, şi a doua oară pentru că, oricum, imediat ce o spăl, în virtutea Legilor lui Murphy, plouă, ninge sau e cutremur. Din cînd în cînd, însă, situaţia o cere. De exemplu, săptămîna trecută, conduceam pe Bd. Eroilor cînd m-am trezit cu o paleaşcă enormă de rahat pe parbriz. Am crezut că cineva a făcut o glumă şi […]

Locuiesc într-un oraş frumos, plin de şanţuri şi alte monumente specifice: un sturion de 25.000 de euro, o statuie de-a lui Mircea cel Bătrân de pe vremea când era scofâlcit de bătrâneţe, câteva sensuri giratorii care costă cât un kilometru de autostradă şi câte şi mai câte. Ei bine, de când a dat frigul, nişte oameni buni la suflet şi-au dat seama că nimeni nu e dispus să mai pască panseluţele rebegite din jardiniere, aşa că le-au înlocuit cu verze […]

Eram în faţă la Kretzulescu, pe Calea Victoriei, peste drum de Monumentul Cartofului. Pînă acum cîteva luni, acolo era o trecere de pietoni, desfiinţată acum. Asta nu m-a făcut să nu aştept să treacă maşinile ca să traversez pe vechile urme de zebră. Pe trotuarul celălalt, un alt infractor rutier ca şi mine. Un domn la vreo 50 şi ceva de ani, bine îmbrăcat pentru plasa care-i atîrna în mînă.  În coada cîrnatului de maşini care se scurgea spre bulevardul […]

Am văzut zilele trecute, în metrou, două măicuţe. Prima dintre măicuţe avea în mînă o revistă de ştiinţă în franceză, gen Science et Vie. Cealaltă, învîrtea de zor şi foarte profesional un cub Rubik, practic fără să se uite la el. Mare noroc pe ortodoxie că nu era preşedintele acolo, să le vadă. Nu de alta, dar numai de măicuţe nu s-a luat încă, pentru a le acuza că merge ţara prost din cauza lor, fin’că – nu-i aşa? – […]

El a fost promoter la Chivas. Mamă, cît a mai băut! Ea a făcut un pariu: depun sivi, să vedem, e tot pe pile? Apoi, el la multinaţionale în lume şi la noi, de imobiliare, de aer condiţionat. Ea, şapte ani în acelaşi loc, caschetară la firmă de telefonie mobilă. El, un salariu uriaş, bonusuri, ca să mintă. Ea, acelaşi salariu mitutel, ca să vorbească scurt şi schematic cu clienţii. El a vrăjit un pic, apoi s-a lăsat de meserie. […]

„Lucian Boia-Capcanele istoriei”, Humanitas, 2011. Marți, 1 noiembrie, lansare Restaurantul Negresco-Lipscani. De marți, această carte, acolo unde-i e locul: în mințile noastre scurte, în disputele noastre sterile. 10 ani din istoria românilor. Puțintică democrație 1937. Dictatura lui Carol II pînă-n 1940. Legionarii pînă-n 1941. Antonescu pînă-n 1944. Vînt democratic pînă-n 1945, Groza și groaza pînă-n 1947. Intelectual, întîlnirea celor mai mari și fierbinţi creiere date de noi pe acest pămînt. 120 de personalităţi. Ce-au făcut tinerii pe atunci: Cioran, Eliade, […]

Azi, evreul Sașa, nepot de Zaslawskij, ne povesteşte despre slugărnicie. La Putin și Medvedev. Medvedev preia funcția de președinte. Putin îi dă lui Medvedev un Mercedes nemaiîntîlnit: schimbător de viteză din aur. Foarte frumos. Cînd se așează, Medvedev nu găsește volanul. Uimit, îl întreabă pe Putin. Putin se uită la el și-i amintește: „E, de condus conduc eu!”     Citeşte şi: Bancuri cu evrei. Spuse de evrei. Despre deșteptăciunea evreiască Bancuri cu evrei. Spuse de evrei. Când deschide gura […]

Azi, evreul Mihail Zaslawskij ne spune când vede un evreu negru în fața ochilor: În aceeași scară de bloc trăiau un evreu și un ofițer KGB. Evreul cu micile lui învîrteli, ca de obicei. Ei ieșeau împreună din bloc dimineața și evreul îi spunea ofițerului: „Bună seara!”. „Jidane, ce-mi spui bună seara, că-i dimineață!” Și evreul de colo: „Da, dar de cîte ori vă văd, văd negru în fața ochilor!”   Citeşte şi: Bancuri cu evrei. Spuse de evrei. Despre […]

Azi, evreul Mihail Zaslawskij ne spune ceva despre pupatul în cur. La Brejnev. Brejnev pe patul de moarte le spune tuturor să-l îngroape cu fața-n jos. Unul își ia curaj și-l întreabă de ce o asemenea cerere. Și Brejnev îi explică: „păi, cînd veniți să mă pupați în fund să nu mă deranjați de fiecare dată!”   Citeşte şi: Bancuri cu evrei. Spuse de evrei. Despre deșteptăciunea evreiască Bancuri cu evrei. Spuse de evrei. Când deschide gura un evreu Bancuri […]

Acum vreo 25 de ani am stat la el în gazdă, în Atena. Nici gînd de vreo factură. De ce l-am sunat astăzi, după atîta timp? Păi, i se prăbuşeşte ţărişoara, Grecia, dom’le. Iar de cînd nu ne-am mai văzut are cinci garsoniere în Atena şi el însuşi lucrează la o bancă ameninţată cu prăbuşirea. Reporter: Ai dat vreun euro impozit la stat? Manos Palaiologos: Un pic. De vreo patru ani am cinci garsoniere. Nu pot chiar să nu dau […]