Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

  Şi-a apărat pentru a opta oară centura de campion mondial IBF. „Mister KO“ l-a trimis la podea pe Jean-Paul Mendy în repriza a patra.   Reporter: Ţara asta ar trebui ţinută în pumni? Lucian Bute: Pumnul nu este bun pentru oameni aşa. Eu iubesc ţara asta cu toţi oamenii ei.   Rep.: Dar, gîndeşte-te, tocmai asta e problema: e locuită. L.B.: Sînt oameni muncitori, harnici, iubitori de pace. Sărăcia îi aduce să plece din ţară.   Rep.: Dar aşa, […]

Sînt atît de hipster că mă duc la concerte doar pentru a doua trupă, nu pentru headliner. De asta am fost în prima zi de B’estfest la Flogging Molly. Iar vineri seară trupa asta – de irish-punk, ca multe altele, dar poate că exact aia care a reușit să îmbine perfect furia punk-punk (din care găști ca Dropkick Murphys au prea mult) cu melodicitatea muzicii folclorice (din care strămoșii The Pogues au prea multă) – n-a făcut decît să-mi confirme așteptările. Un […]

A comparat decalajele economice dintre România și Europa pe durata a 500 de ani, așa că-l „pedepsim“ astăzi cu o lene istorică și-o Grecie pe coji de austeritate.    Stăm leneși în Balcani Reporter: De ce oamenii sînt loviți de lene?  Bogdan Murgescu: Poate pentru că instituțiile nu au generat stimulii adecvați pentru a munci. Pentru că, trebuie să ne fie clar, e mai simplu să stai să tai frunză la cîini decît să lucrezi. De aceea, dincolo de motivațiile morale […]

Recuperare humanum est „Bună ziua, noi sîntem o firmă care recuperează datorii cumpărate vrac de la companii și avem o veste bună: ați cîștigat! Ați cîștigat dreptul de-a ne plăti nouă și banii datorați, și niste penalități umflate măgărește, pentru că legea e de partea noastră. Nu vreți? Vă dăm în judecată și vă luăm țigla de pe casă, porcul ascuns sub pat, salariul pe următorii zece ani și discurile de colecție cu Floarea Calotă. Rezistența e futilă! Nu vă […]

Ţara celor o mie de fleacuri – De cîteva zile, am tot ajuns să mănînc la un food-court de mall. Rutina e simplă: iau cartofi și o apă plată de la McD*nald’s, apoi trec la K*C să iau un sandviș. Invariabil, ăla de-acolo, deși se uită la tava mea, mă întreabă: „Vreți și cartofi prăjiți? Sau ceva de băut?“. Acum, știam de multă vreme că angajații fast-food-urilor nu sînt tocmai cele mai luminoase becuri din instalație, da’ e grav dacă și […]

Ţara celor o mie de fleacuri – Sînt extrem de dezamăgit de cerșetorii din ziua de azi. Nu mai vezi omul cu boală incurabilă, omul fără un membru, mama cu pruncul rahitic care plînge sau măcar look-ul ăla de om amărît. Săptămîna trecută eram în metroul spre Militari, cînd la o stație s-au urcat un tinerel cu un copil grăsuț, de vreo 10 ani, de mînă. Erau perfect normali, curăței, îmbrăcați decent, asta pînă cînd s-au pus pe treabă. Ăla bătrînu’ […]

Ţara celor o mie de fleacuri – Sîmbătă, în Herăstrău, am fost martor la o scenă foarte educativă: un tătic încruntat, la vreo treizeci de ani, își învăța băiatul să meargă pe bicicletă, premiindu-l cu capace după ceafă de fiecare dată cînd puștiul punea piciorul pe pămînt sau felicitîndu-l dur la vreo greșeală de conducere („Nu așa, prostule!“ , „Bă, da’ tăntălău mai ești…“). O bancă mai încolo, o franțuzoaică venită în parc cu copiii ei de vîrstă apropiată cu cea […]

Ţara celo o mie de fleacuri – De când mi-am dat seama că nu am 6 milioane de dolari pentru a-mi permite o brățară cu GPS, am tot evitat să dorm în hoteluri cu mai mult de două stele sau pensiuni cu mai mult de o margaretă.  Am dormit pe la prieteni, prin gări și autogări, prin redacție. Recent, însă, nevoia m-a împins să mă adăpostesc 5 nopți într-un hotel de 4 stele. În fiecare dimi­neață camerista a încercat marea cu […]

Țara celor o mie de fleacuri – În drum spre stația de metrou 1 Decembrie, văd aproape zilnic un boschetar care aruncă cu cîrja în copaci, după corcodușe verzi. Mă întreb ce o să facă în caz că instrumentul i se prinde în vreo ­creangă și rămîne agățat în copac. Nu cred că poate să se urce după cîrjă, din moment ce e șchiop. Cel mai probabil, o să aștepte pînă se coace și cade singură.

Țara celor o mie de fleacuri – De cîteva nopți, pe la 1-2 trece printre blocuri, în cartierul meu, o mașinuță din alea mici care stropesc și mătură pe jos. E mică mașinuța, dar vioaie: în tăcerea nopții, se aude mai rău ca o escadrilă de MiG-uri. Îmi aduce ­aminte, cu nostalgie, de ciudații ăia care treceau prin cetățile medievale strigînd „Esteee ora trei și totul esteee bineee!“. Foarte mică speranță de viață aveau…    

Țara celor o mie de fleacuri – E absolut remarcabilă capacitatea boschetarilor din fața redacției noastre de a absorbi noile teh­no­logii.  Pe lîngă faptul că toți au tele­foane noi, de ultima generație, și căști anti-radiații făcute din staniol, săptămîna trecută i-am surprins în fața chioșcului clătinîndu-se zdra­văn, dar făcînd poze cu bliț și dîn­du-și unul altuia indicații pre­țioa­se de genul: „Stăi, bă, Marcele, mai drept și zîmbește, că altfel iese na­soală poza”. Mi-e frică să mă întreb unde o să ducă dependența asta de […]

Viceprim-ministrul României. Despre omul instantaneu al zilelor noastre. Feisbuchist, anonim. Fără amintiri.  Nu camerelor de filmat Reporter: Știți ce-aveți de făcut.     Markó Béla: În ce sens? Rep.: Să dați în Băsescu, cu regionalizarea lui.     M.B.: Președintele a făcut o ofertă tentantă cu Covasna și Harghita. Soluția, în rest, nu-i acceptabilă; sînt uriașe și ineficiente regiunile create. Rep.: Știți ce urmează: întrebarea cu bacalaureatul.     M.B.: Nu poți să tragi șurubul deodată ca acum. Sînt de […]

Deşi urăsc maidanezii, am momente cînd arunc de la balcon resturi de salam în gura a doi cîini proşti, care profită de bunătatea mea.  Cînd mă văd la balcon, băieţii vin pe trotuarul din faţă, bălăngănindu-şi cozile ca milogii. Săptămîna trecută m-am prins însă cît sînt de idioţi şi de ce noi, oamenii, am cucerit Pămîntul şi nu ei. Întîlnindu-ne odată pe trotuar, şi nu eu la balcon şi ei pe trotuar, ca de obicei, aceşti fani ai salamului nu […]

Val toxic de tutun. Pătrund împreună cu trei psihanalişti în prima minte a ţării. Obiectiv: să vedem cum „face” şi „trage” creierul primului om al ţării. Ne înghite doar ca microbi de ştiinţă, ciupim, pişcăm mitocăneşte ca puricii, ne împiedicăm de frică pe noi, coborîm în marea gaură occipitală.  Trei neuroni fraţi  trag de noi în zborul lor spre sinucidere. Ne ţinem cu greu de ideea fixă a locului. Privim.  „Sindromul lui Marte. Îi place conflictul, se hrăneşte din război, […]

Ce-ar face Daniela Crudu în faţa unei toalete încuiate pe-afară şi cu cheia-n uşă? Ar apăsa pe clanţă, ar vedea că e încuiat, după care s-ar retrage politicos pentru totdeauna. Ce-am făcut eu, Simona Tache, în faţa unei toalete identice?  Am apăsat pe clanţă, am văzut că e încuiat şi m-am retras politicos. De-abia după câteva minute, am revenit cu sinapsa făcută, am descuiat uşa şi am intrat. E limpede, nu? În faţa morţii şi-a unei uşi încuiate, cu cheia […]

Nu mai poate omul să plece liniştit din ţară, că dă peste cîte un fotbalist celebru care i se bagă în faţă la control paşapoarte. Săptămîna trecută, de exemplu, eram pe Otopeni, aşteptînd personalul de München, cînd apare zglobiu ca o floricică Cristi Chivu. Nu ştiu care sînt motivele pentru care s-a retras de la Naţională, dar, văzîndu-l de aproa­pe, aş putea să jur că sînt legate fie de faptul că nu-l lăsau să-şi ia telefonul mobil pe teren, fie […]

Duminică am luat un taxi de la mine, din Ghencea, ca să ajung undeva spre Victoriei. M-a ocolit puţin taximetristul, ca să-mi arate, pe banii mei, podul Basarab. Eram cu atît mai entuziasmat, cu cît nici taximetristul nu-l văzuse. Nu era nici dracu-n tot oraşul, doar noi doi, gonind pe pod cu staţia dată la maximum şi cu pletele în vînt – eu, că el era chel. Cînd am ajuns în partea cealaltă a podului, se uită la mine şi, cu […]

Stîlpii din Bucureşti sînt plini de afişe ca Madonna de operaţii.  De la „Vînd păr la metru“ la „Fumează legal la super-preţuri“ (pentru necunoscători, asta e reclamă la etnobotanice!), de la masaj erotic la concerte cu Ştefan Bănică, toată viaţa ascunsă sau mai puţin ascunsă a Bucureştiului e expusă pe stîlpii ăştia. Unul dintre cele mai frecvente tipuri de afişe e însă cel cu „Execut puţuri“. Copy-ul e practic acelaşi, diferă doar numărul de telefon de sub el: „Execut puţuri […]

Marcel de Haas este profesor al departamentului Conflicte de la Academia Militară Regală din Belgia. Despre omul conflictual al zilelor noastre ce să spună? Mare războinic. Cînd e atacat, îşi roade cravata de frică. Reporter: Care-i filosofia conflictului? Marcel de Haas: Conflictul nu cunoaşte filosofie. Conflictul astăzi înseamnă război.  Rep.: Omul? M. de H.: Omul are conflictul în instinct. Şi nici civilizaţia, şi nici cultura nu-l pot face să uite acest adevăr genetic. Rep.: SUA sau Franţa trec peste ONU […]

  1997. Era apropiat al preşedintelui Iliescu, prin George Păunescu, naş la căsătoria sa cu prinţesa Lia. 2010 – Băsescu îi năşeşte copilul. Intermediar acelaşi: George Păunescu. N-are regalitate, dar are cîte un naş pentru oricine-l supără.   Reporter: În 1997 eraţi cu Iliescu. Paul de România: Mult vre­me de atunci. Prinţ Pol nu face politic în România, ci doar donaţie în domeniu umanitar. N-o atacat, n-o atacat nimeni, doar faci. Lăsat în paci să vizitez ţara şi făcut donaţ. […]

Editoriale
  • “Întîmplări din irealitatea imediată”

    13 august 2019

    Aflînd că pușcăriile românești sînt mari producătoare de scriitori bine furajați, o editură newyorkeză i-a făcut domnului Gheorghe Dincă o ofertă de nerefuzat pentru publicarea unui bestseller memorialistic cu titlul […]

  • Planul Marshall pentru săraci

    13 august 2019

    America și Occidentul european trag fără chef de o căsnicie obosită, împovărată de ani și de plictiseală. Duși sînt anii logodnei, cînd generalul Marshall a descălecat la Paris din spinarea […]

  • #danbarnafacts

    13 august 2019

    Din spuma mării contractelor cu statul a apărut, imaculat și superb în nimicnicia lui, ca un câine turbat, Dan Barna. Și, deodată, a început să spună tâmpenii. Poate îl știți. […]

  • Caracal, mon amour

    6 august 2019

    Zilele trecute, pe la ora cînd Ion Cristoiu obișnuiește să tragă pe nări praful din Biblioteca Academiei, îmi făcui și eu rondul pe la Piața Obor, unde zarzavagiii scot natura […]

  • Olimpiada PROȘTILOR

    6 august 2019

    România și-a încredințat destinul unor șarlatani. Șefii de ieri și de azi ai țării, fie ei președinți, miniștri, primari sau parlamentari, trăiesc, cu rare excepții, din impostură. Prosperă din fals, […]

Ultimele articole