Amorez năvalnic, jucător pătimaș de cărți, băutor și fumător de nivel balcanic, dar mai ales proprietarul unei datorii personale din care s-ar fi putut pietrui întreaga Moldovă, tînărul Cuza se căsătorește în 1844 cu Elena Rosetti, fata postelnicului Iordache. Între calitățile de care te puteai îndrăgosti, Elena avea o zestre frumușică, cu care Alexandru plănuia să-și extindă activitățile nocturne. Elena era tristă, uscată, stearpă, mică de statură și, cu toate astea, soțul ei o saluta întotdeauna, dimineața, cînd revenea acasă mahmur, pentru ciorba de potroace.
Cînd averea familiei n-a mai putut ține pasul cu potul de la poker, Alexandru a întrezărit avantajele bănești ale unei cariere în administrație. Mustața lui blonzie, părul cănit și zîmbetul de Bîrlad au fost puse la lucru. La scurtă vreme, între puicuțele de rutină, și-a arătat creasta Cocuța Vogoride, nevasta caimacamului Nicolae Vogoride și sora vitregă a lui Costache Negri. Cocuța avea un botic de zile mari, ochi alunecoși și o mîncărime politică ceva de speriat. Cînd a încăput pe mîinile tînărului chefliu, n-a putut dormi toată mahalaua. O dragoste cu strigături și vînătăi s-a dezlănțuit pe sub mustața caimacamului Vogoride, care, neștiutor și îndrăgostit de nevastă, l-a avansat pe Cuza de la sublocotenent la colonel în mai puțin de doi ani.
A urmat Maria Obrenovici, o sîrboaică focoasă, cu sînge albastru și ochi negri, despre care umbla legenda că, în toiul amorului, cîntă. Cuza era deja domn al Principatelor Unite cînd i-a ascultat primele cîntece, la recomandarea marelui Kogălniceanu, prim-ministru al României și principalul furnizor de parașute al tronului. Conu’ Mihalache avea, cică, un carnețel cu 700 de păsărici din toate rasele – și mai ales din cele nerase – gata să-i ciripească marelui Cuza după asfințitul soarelui, ca să-i mai ușureze povara de a ține istoria neamului românesc în spinare.
Maria Obrenovici a fost marea iubire a lui Alexandru Ioan Cuza, căruia i-a făcut cadou doi copii extrafamiliali, dar nu s-a dat înapoi să întrețină relații de bună vecinătate cu trupurile altor contemporani. Cuza, la rîndul lui, aprecia acest libertinaj de cuplu, el mergînd cu încredere pe agenda cu prospături a marelui om politic, avocat, istoric, publicist și pește Mihail Kogălniceanu.
Maria Obrenovici era sirboaica prin casatorie, altminteri d-a noastra, Catargi.
….zice unul: ,,maria obrenovici era sarboaica prin casatorie, altfel era d-a noastra : catargi” pai catargi era famiglie greceasca!!!! asa, si prima ??? nevasta a lui carol scula mare, era ,,romanca”: lambrino..tot din famiglie greceasca.. si lupeasca era tot romanca..dar cam evreica…romancele se casatoresc in general cu musulmani..n-avea spor cuza!!!
Scopul, Cuza, mijloacele.