Dan Bruja: “Cînd trec pe lîngă o pădure frumoasă cred că, pe lîngă silvicultorul care și-a făcut datoria, o contribuție am și eu”

În exclusivitate pentru Cațavencii despre furtul pădurilor noastre sfinte. Cu responsabilul pe linie de silvicultură din Direcția Investigații Fraude a Poliției Române.

Reporter: De ce se fură pădurile în România?

Dan Bruja: Lipsa locurilor de muncă din unele zone bine împădurite ale țării determină o parte din populația rurală să recurgă la tăieri ilegale de arbori pentru a obține un cîștig imediat.Resursele mari de masă lemnoasă din aceste zone, în care există o forță de muncă numeroasă, ieftină, fac ca agenții economici să se îndrepte spre sectorul silvic, în multe cazuri aceștia nerespectînd prevederile legislației silvice și economice, în complicitate cu personalul silvic.Dincolo de dreptul legal și firesc de a se reconstitui dreptul de proprietate celor îndreptățiți, retrocedările de păduri de după anul 1991 au reprezentat, din păcate, un factor de agresiune asupra ecosistemelor forestiere.Legile privind retrocedările au avut de multe ori prevederi confuze și lipsite de viziune, aceste carențe fiind speculate de către persoane și forme asociative care nu aveau nici un drept de proprietate asupra pădurilor și care deseori au indus în eroare instanțele de judecată. În multe situații, proprietarii nu își asumă obligațiile de administrare și pază a pădurilor private în regim silvic printr-un ocol silvic autorizat.Slaba salarizare a personalului silvic (un pădurar are salariul minim pe economie, iar un inginer silvic debutant puțin peste acesta) reprezintă o verigă slabă în combaterea acestor ilegalități.

Rep.: Cum este furtul cu doborîtură?

D.B.: În cazul în care arboretele sînt afectate de atacuri de insecte sau doborîturi și rupturi produse de vînt sau zăpadă, pădurarii trebuie să semnaleze prezența unui dăunător sau a unei vătămări printr-un raport, iar ocolul silvic va informa în scris direcția fitosanitară județeană în termen de maximum 24 de ore.Pentru a putea fi exploatate aceste categorii de arborete, în plus trebuie obținute de la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură derogări de la amenajamentele silvice (proiectele în baza cărora se gestionează pădurile).În multe cazuri, aceste documente nu se întocmesc sau, dacă se întocmesc, acestea nu reflectă starea reală a arboretelor vătămate, astfel că se exploatează un un număr mult mai mare de arbori decît cel afectat în realitate sau chiar arborete care nu au fost deloc vătămate.

Rep.: Dar metoda subestimării?

D.B.: Pe lîngă forma cea mai simplă de tăieri ilegale – tăierea de arbori nemarcați –, mai există și alte forme care presupun însă implicarea directă a personalului silvic, și mă refer aici la marcarea de arbori în plus față de cei prevăzuți legal și mai ales la așa-zisa „metodă a subestimării”.Înainte ca masa lemnoasă „pe picior” să fie scoasă la licitație de ocoalele silvice către agenții economici ce au ca obiect de activitate exploatarea lemnului sau înainte să fie exploatată „în regie proprie” de ocoalele silvice de stat (fapt mai rar în ultimii ani), această masă lemnoasă se inventariază.Scopul acestei inventarieri este de a se estima cantitatea, calitatea și valoarea sortimentelor de lemn ce vor rezulta, în vederea organizării licitațiilor.Deseori, cu ocazia acestei inventarieri, masa lemnoasă „pe picior” este subestimată cantitativ (se specifică în acte diametre și înălțimi mai mici) și calitativ (sînt menționate calități inferioare), astfel că în teren va rămîne un volum de masă lemnoasă care nu apare în acte și care va fi bineînțeles tăiat fără a trece prin circuitul legal.

Rep.: Dar cu amenajamentul?

D.B.: Amenajamentul silvic este un proiect care reprezintă baza gestionării pădurilor și care se elaborează la nivelul ocoalelor silvice, perioada de valabilitate a acestuia fiind de zece ani.S-au constatat multe cazuri în care prevederile amenajamentelor silvice nu au fost respectate, și aici mă refer la tipul de tăiere ce trebuie adoptat, la intensitatea și peridiocitatea tăierii, la volumul masei lemnoase de extras, precum și la amplasarea parcelelor în care se efectuează exploatarea masei lemnoase.Este lesne de înțeles că tăierile ilegale vizează arboretele accesibile și rentabile economic, chiar dacă acestea nu sînt prevăzute în amenajament a se tăia, în timp ce arborete greu accesibile, în care trebuie efectuate lucrări silviculturale, nu sînt parcurse cu tăieri, neinteresînd din punct de vedere economic.

Rep.: Cum este cu SUMAL?

D.B.: SUMAL reprezintă prescurtarea de la „sistem informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase” și este o aplicație informatică în care ocoalele silvice și agenții economici din sectorul silvic sînt obligați să introducă unele documente și informații standardizate.Prin accesarea aplicației, organele de control silvice și cele ale Poliției ar trebui să aibă o imagine completă a trasabilității materialului lemnos și a deficiențelor ce apar pe lanțul exploatare-prelucrare-comercializare a materialelor lemnoase, fapt ce ar determina o creștere semnificativă a eficienței controalelor și a asigurării probatoriului în dosarele penale. Acest lucru de întîmplă parțial, deoarece o parte din agenții economici din domeniu nu își respectă în totalitate obligațiile de operare și raportare în SUMAL, preferînd să fie sancționați contravențional pentru acest fapt decît să ofere posibilitatea organelor de control să monitorizeze complet activitatea lor.

Rep.: Hoția cu avizul de însoțire, cu virgula, cum este?

D.B.: Din punct de vedere al legislației silvice, avizele de însoțire a materialelor lemnoase reprezintă atît documente de transport, cît și documente de proveniență, fiind numeroase cazurile în care se efectuează mai multe transporturi cu același aviz.În cazul în care se efectuează un transport cu un aviz în care este înscris, de exemplu, volumul de 20 mc, la destinație se introduce pe aviz o virgulă după cifra 2, astfel că în evidențe se înregistrează volumul de 2,0 mc.În foarte multe cazuri, tăierile ilegale sînt dublate de evaziunea fiscală, materialul lemnos provenit din aceste tăieri nefiind înregistrat în evidențele financiar-contabile.

Rep.: Care-i frumusețea să fii polițistul pădurilor patriei?

D.B.: Dacă este să vorbim de satisfacția personală, atunci cînd trec pe lîngă o pădure frumoasă îmi place să cred că, pe lîngă silvicultorul care și-a făcut datoria acolo, o mică contribuție la faptul că aceasta mai este în picioare o am și eu, ca urmare a muncii mele și a colegilor mei.