Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

În România literară și în comunicatele USR-Manolescu sînt atacați jegos mai mulți scriitori care au fost excluși din Uniune la ordinul lui N.M. din cauză că au făcut alegeri pe care N.M. le crede nestatutare. (Doar că tribunalele la care se duc avocații lui N. Manolescu, să-l recunoască judecătorii drept președinte al Uniunii Scriitorilor, îi trimit la plimbare.) Nu scapă însă de aceste atacuri nici scriitorii care au demisionat din USR, unii din solidaritate cu scriitorii excluși, alții din principiu, […]

În care se pun bazele unei noi ordini mondiale. Petipor și Pouridor stăteau destul de stingheri într-un colț din camera de comandă a Feței Nevăzute a Lunii. Zolomarxiștii mișunau peste tot, de parcă ar fi fost la ei acasă. De fapt, chiar erau la ei acasă, căci ei construiseră Luna, pentru a avea o bază avansată în apropierea Pământului. Bază și navă de transfer, adică exact această navă uriașă care era Fața Nevăzută. După ce intraseră pe navă și, într-un […]

Nu că se împlinesc 65 de ani de cînd Marin Preda a publicat Moromeții 1, ci pentru că acest roman a fost unul dintre cele cîteva cărți care în „obsedantul deceniu” încercau să se opună molohului politic distrugător de cariere literare și care pusese la index autori celebri, răposați sau în viață, pentru a le face loc unor inepți din categoria unui Neculuță sau A. Toma. Pe atunci, în 1955, Preda n-avea nici cel mai mic gînd să scrie și […]

Prin 1975 sau 1976, nu mai țin bine minte, studenții filologi de la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj au fost invitați în marele amfiteatru „Eminescu” să cunoască cîțiva scriitori români contemporani și să le asculte creațiile. Dintre cei prezenți, doi, cu osebire, mi-au atras atenția: Ana Blandiana și Mircea Dinescu. Frumoasa poetă a citit o frumoasă poezie care se încheia cu un spectaculos „Amin!”, stîrnind, la vremea aceea, furtunoase aplauze. Dar vedeta întîlnirii a fost, indubitabil, Dinescu, cu figura lui de […]

La mitingurile Opoziției din anii ’90, cele de după mineriada din 13-15 iunie 1990, monarhiștii se adunau să mai și vorbească de-ale lor, mulți erau prieteni, dar mai cu seamă despre întoarcerea Regelui Mihai pe tron. Erau un grup mărișor; stăteau lîngă țăraniști, al căror inspirator și lider, Corneliu Coposu, era și el moharhist pînă în măduva oaselor. Îi recunoșteai după coroana regală pe care o purtau la rever sau, dacă era vară, prinsă de cămașă. Printre ei, poetul Petre […]

Dragă jurnalule, sînt Sydney, o liceancă timidă, tunsă băiețește, nebăgată în seamă de lumea cool din clasă, fata cu probleme existențiale care vorbește pe bune doar cu ea însăși și cu tine, carnetul în care consiliera psihologică a școlii m-a sfătuit să-mi notez toate gîndurile care mă frămîntă. Familia mea nu mă înțelege absolut deloc: după ce tata s-a sinucis recent, spînzurîndu-se în pivniță, fără să lase absolut nici o explicație, mama, mereu absentă în schimburile duble de la serviciul […]

La 20 aprilie 1919, ofensiva Armatei de Nord, condusă de generalul Moșoiu, s-a împotmolit în fața orașului Satu Mare, ocupat de infanteria maghiară. Ungurii se baricadaseră cu multă dibăcie, ocupaseră poziții pe clădiri și retezau, cu rafale de mitralieră și mortiere, orice încercare de înaintare a românilor. Asta pînă să ajungă la fața locului Divizia a 2-a Cavalerie. În fruntea trupei, călare pe un murg nărăvaș, era generalul Alexandru Constantinide, zis Nebunul, care, fără să stea pe gînduri, a executat […]

Departe, în sălbaticul Est, mult după Zidul Berlinului care străjuiește Westeros-ul de Red Walker-ii Regelui Nopții Minții, un turnir de șah avea să țină în balanță sau să arunce omenirea în haos. E 1962 și corbii aduc numai vești proaste: dragonii trimiși lui Fidel de Nikita Sergheerys Hrușciovyen par a fi gata de luptă. Cu sufletul la gură, yankeii se așteaptă ca Joffrey Kennedeon să apară la TV și să spună: “Luați-vă în brațe, vine iarna nucleară!”. Dar pînă atunci […]

Cine are cu ce își face provizii, la caz că se întinde și la noi, mortal, coronavirusul și se vor proclama carantine, ca pe vremea ciumei lui Caragea. Cine n-are se lasă la voia Domnului. În provincie, unde banii sînt mai puțini, voia Domnului e mai tare. Se mai întorc români din Italia de frica gripei chinezești. Motiv de querelles politice la București. Liberalul Ludovic Orban le-a spus „italienilor” noștri să stea acolo, ca să nu aducă și gripa în […]

Asta e o poveste pe care o uitasem, noroc că Marius Ghica mi-a readus-o în memorie deunăzi. Eram, acum 26 de ani, pe vaporul Renaissance, dimpreună cu 40 de confrați români și scriitori. Călătoria fusese un deliciu, o beție, un dans, un ping-pong și o veghe nesfîrșite. Tulburasem Odessa, Varna, Stambulul și, cum se întîmplă de obicei, ne împotmoliserăm la Izmir. Sigur, nouă nu ni se părea, pentru că vizitasem Efesul și ne pocnise în cap. Cine n-a văzut cetatea […]

În care este vorba despre dragoste. * Nu contează crizele prin care trec, uneori, omenirea, planeta, galaxia, universul. Adică da, contează, dar nu foarte tare. Contează pentru oamenii de stat, pentru politicieni, pentru politruci și propagandiști, pentru investitorii străini, pentru militari, pentru o mulțime de oameni, ba chiar și pentru prietenii noștri, exe-geții. Dar mai puternică decât orice criză este dragostea. Iubirea aceea pură ce apare mai ales la sufletele neprihănite. Iubirea care nu-și alege nici timpul, nici locul, nici […]

Un inchizitor al textualismului era Gheorghe Iova. La cenaclul „Junimea” el tăia și spînzura. Sau cel puțin așa își închipuia. Cum eu nu profesam textualismul, mi se rupea de părerile lui. Iova însă voia să mă convingă de o chestie care ținea de metafizica „atitudinii textuante”. Anume că eu, ca și musiu Jourdain al lui Molière, eram ceva ce nu știam că aș fi. Iova era un tip inteligent și cu păreri mușcătoare despre literatură. În plus, avea o părere […]

Cînd citești însemnările lui F. Scott Fitzgerald de prin aproape neîntreruptele sale preumblări prin lume, împreună cu Zelda, din anii săi de glorie, nu prea înțelegi cînd mai avea timp să scrie. În schimb, ai o bănuială despre rostul carnetelor sale în care nota propoziții, uneori lungi fraze. Notele astea, scrise cu toată grija, le-a folosit Fitzgerald în romane și în povestirile lui. Probabil că își ducea subiectele în cap și, în momentele de inspirație, scotea carnetul și mai punea […]

Rămîi cu capul în vacanța ta de pe Marte! Cam așa va suna, probabil, enervanta reclamă TV a agenției de turism care vinde circuite turistice all-inclusive Pămînt-Spațiu, atunci cînd SpaceX-ul lui Elon Musk o să înceapă să facă croaziere galactice. În viitorul ăsta, aparent nu foarte îndepărtat, cei cinci mii de turiști ai navetei Avenue 5 plecată în circuitul de două luni printre inelele lui Saturn riscă să rămînă cu totul, definitiv, în vacanța asta interplanetară: hotelul de lux în […]

Locotenentul de cavalerie Constantin Beroniade își dorea mai mult. Mirosul de balegă și țesălatul calului trăgeau în jos idealul milităriei călare, iar senzația de zbor pe care o oferea la vremea aia galopul era prea puțin. Beroniade voia să zboare la propriu, să se ridice la cer cu tot cu cal și să înainteze cu viteză peste oastea inamică, în caz că norocul i-ar scoate în cale războiul atît de așteptat. Așa că s-a lăsat fascinat de încercările primilor aviatori […]

Ce i s-a întîmplat bietului Richard Jewell, ridicat de media la înălțimea olimpiană de erou și apoi, brusc, aruncat în Tartarul bănuielilor și tăvălit prin noroi de colții unui Cerber nu cu trei, ci cu sute de capte, din păcate toate seci, e o măgărie de dimensiuni titanice. De fapt, măgărie e puțin spus, dar un termen frust și absolut corect ar face tastatura și ecranul să se împurpureze de rușine și să urle de revoltă ca Prometeu pe înălțimile […]

Marin Preda îl cita cîndva pe tatăl său, Tudor Călărașu, care ar fi zis despre cineva: „E deștept, dar îl mănîncă prostia!”. Iar în Moromeții 2, bătrînul Moromete evaluează un alt personaj astfel: „Guica al doilea, mai prost!”. Guica fiind pentru Moromete etalonul prostiei din Siliștea-Gumești. De cînd au apărut blog-urile și „laicurile” s-a ivit și un fel de a merge împotriva curentului, de te ia o amețeală de la lingurea, ca în avion. Cu cît susții o cauză mai […]

Mircea Nedelciu era un parșiv cu lipici în priviri. Dacă aș fi femeie, aș spune că era un Scorpion desăvîrșit. Parcă ar fi venit din versurile lui Arghezi: Pleoapa cînd tu ți-o ridici / O ciupești cu trei furnici. În același timp, era un prieten de nezdruncinat. Țin minte că nu a fost vreodată măcar un singur moment în care să nu sară în ajutor. Avea un fel special de a dormi, iepuresc. Era să șoptească cineva în jur, pe […]

În care aflăm că „Ghidul autostopistului galactic“ e o frecție. Muctapor bătea nervos cu piciorul în vidul spațiului. Cumva rușinat că se cam lăsase păcălit de către agatârși și le trimisese tot uleiul de pe navă fără a avea garanția că primește înapoi caii, Petipor dăduse fuga pe Fața Nevăzută, umblase compartimentul secret de care știa numai el și adusese trei cutii cu margarină pe care le păstra pentru un moment festiv. Unse cu substanța din cutii, tartinabilă, și cele […]

Tradiția șpăgilor și a pilelor se pierde la noi în negura timpului. Un bănuit pilos recent e fostul și poate viitorul ministru al Culturii din Guvernul Orban. Un anume Bogdan Gheorghiu, cel ce a ridicat filiala OTV din Suceava. Prin ce a atras el atenția presei? Ministrul a numit-o pe o anume Irina Rimes, cîntăreață din Republica Moldova, ambasador al lui Brâncuși, pentru a-l populariza pe sculptor de ziua lui în lumea largă și pe la noi, în așa fel […]

Editoriale