Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

De cînd aflase că va fi din nou tată, Tiberiu se ducea zilnic să-și caute o slujbă.  Așteptînd să fie primit în audiențe, își freca turul pantalonilor pe la minister, pe lungile bănci de lemn, lipite de perete și lustruite îndelung cu dindărătul de alți petenți, înaintea lui. Prima oară fusese primit de un funcționar care-l întrebase de ce nu voia să fie învățător, căci după diploma lui de la Budapesta, ăsta ar fi trebuit să-i fie rostul. Atunci Tiberiu […]

După Revoluție, s-au făcut primiri în Uniunea Scriitorilor. De mai mulți ani înscrierile în Uniune fuseseră blocate. Cum devenea chestia asta?  La Uniune ți se primea dosarul, care consta în două cărți publicate, cronici favorabile și două sau poate trei recomandări din partea unor scriitori care erau membri. După aceea însă, nimic. Nu se întrunea comisia de validare. La fel cum nu se mai făceau nici alegeri. Unii puneau asta pe seama Elenei Ceaușescu, cea care le făcuse o figură […]

Pînă să scrie marele lui roman, O zi mai lungă decît veacul, care a apărut în 1980 și care i-a adus celebritatea mondială, Cinghiz Aitmatov nu părea un scriitor care să vrea să se pună rău cu regimul sovietic. După apariția romanului, cuvîntul „mancurt” îi datorează lui Aitmatov cariera universală. Dar și cărțile lui anterioare au avut toate ceva special, care nu ținea doar de culoarea locală. Aitmatov, băștinaș din Kîrgîzstan, care a scris mai întîi în limba rusă, dar […]

Mihail Aslan s-a născut în 1857 la Onești. Pe atunci, drumul de la București la Iași cu trăsura dura între două săptămîni și o lună, în funcție de noroaie și de neatenția tîlharilor. Oneștiul era un popas obligatoriu, unde călătorii își puteau pansa rănile dobîndite în timpul jafului. Tot acolo, sub paza arnăuților tocmiți de părintele pruncului Mihăiță, hatmanul Alecu Ceaur Aslan, drumeții obișnuiau să-și verse amarul odată cu mari cantități de vin rubiniu din pivnița hanului fortificat al familiei. […]

Să fie tîrîți pe ciment, așa cum spune numele, e ceea ce ar prefera mulți spectatori după ce au îndurat stoic jumătate de film care, urmînd prostește litera, iar nu spiritul titlului, se tîrăște ca melcul peste asfaltul fierbinte și zgrunțuros. Rar mi-a fost dat să văd un caz în care prostia titanică este pusă în umbră cu atîta pasiune de îngîmfare și inadecvare. În termeni simpli, filmul e mîndra vară de la țară a lui Pulp Fiction, unde țara […]

Ceea ce s-a întîmplat la alegerile din Ucraina seamănă pînă la un punct cu confuzia din Revizorul lui Gogol, doar că de astă dată omul care a fost luat drept revizor a dat lovitura, la concurență declarată cu adevăratul revizor. Actorul Volodimir Zelenski, care a jucat rolul de președinte al Ucrainei într-un serial TV, s-a gîndit să concureze pentru această funcție și în viața de toate zilele, fără să fi trecut prin politică decît pe platourile de filmare și, ce […]

Mi-am petrecut o bună parte a tinereții în pivnițele Editurii Cartea Românească. De fiecare dată cînd aud vreo știre despre editură, mă întristez sau mă bucur, cum vor astrele să se alinieze. Cîte nu s-au întîmplat acolo! De la partide de sex la inspecții inopinate, de la vin fiert la trăscău, de la bonuri la comerțul negru. Viață, da, dar viață așa cum mi-o imaginam, în limita posibilităților, pe atunci. După 1989, destinul Cărții Românești a fost schimbător. O perioadă, […]

Săptămîna asta se difuzează pe History cea mai cunoscută poveste a omenirii: Jesus: His Life (sau, sub titlul cu care rulează la noi, L-am cunoscut pe Iisus), o reconstituire biblică completată cu date istorice și comentată de diverși invitați, preoți, predicatori, profesori de religie, teologi, scriitori de cărți despe învățăturile și pildele lui Mesia. Fiecare episod este centrat pe mărturisirile unui personaj important din anturajul Mîntuitorului sau cu care Ecce Homo a intrat în contact: Iosif și Maria, părinții lumești, […]

În ziua cînd s-a dus în audiență la domnul Iuliu Maniu, Tiberiu s-a îmbrăcat în hainele cu care venise din Ardeal la București, chiar dacă erau uzate și cît pe-aci să nu le găsească. În șifonier nu erau, a dat de ele într-un dulap în care Vasilica ținea vechiturile de care nu se îndura să se despartă. Domnul Maniu aflase că Tiberiu fusese unul dintre cei ce făcuseră un soi de rezistență la București în timpul ocupației. L-a și felicitat […]

Pînă pe la 14 ani n-am purtat ceas la mînă. Cînd eram în casă dădeam telefon la robot, unde o voce de femeie mă anunța la secundă ce oră era. Pe stradă, mai întrebam cît e ceasul pe unul și pe altul. Oamenii îmi răspundeau, oprindu-se din drum pentru asta. Încă nu apăruseră ceasurile cu afișaj electronic, așa că se spunea „Unșpe fără douăzeci” sau „Douășpe fără zece”, nu ca acum „Zece patruzeci” ori „Unșpe cincizeci”. Pentru mulți adolescenți din […]

Aveți obiceiul să vă povestiți visele altor persoane decît psihanalistului? Dar să le puneți pe hîrtie? Vladimir Nabokov a făcut un experiment timp de un an, în 1964, cînd și-a notat visele de îndată ce se trezea. Ba chiar i-a cerut și soției sale, Vera, să participe la această poveste. N-a făcut-o în scopuri literare. Ideea i-a venit pe urmele britanicului John W. Dunne, inventator și filosof , care în 1927 a lansat o teorie ce avea să facă vîlvă, […]

Indicația asta regizorală în care s-a înlocuit comanda “Motor!” cu un apel disperat către femeia de serviciu ar putea fi provocată în orice moment de acțiunile singuraticului Barry, fostul pușcaș marin veteran al războiului din Afganistan, reprofilat asasin plătit de băieți răi, pentru că altceva nu știe să facă cu viața lui. Pînă cînd, complet întîmplător, urmărind ținta furnizată de un client, ajunge la Los Angeles, în sala de repetiții a aspiranților la reflectoarele Hollywood-ului, studenți ai cursului de actorie […]

Constantin Teodorescu a iubit pacea cu toată pasiunea omului fricos și a sperat că își va putea strecura viața în intervalul dintre războaie. Cariera militară a fost paravanul sub care și-a adăpostit, o viață, panica legată de apariția unui conflict armat. A cules roadele acestei farse cu pinteni, sabie și eghileți pînă la gradul de general de brigadă și poate că, pînă la urmă, ar fi reușit să păcălească și istoria, dacă n-ar fi primit, în august 1916, comanda fortificațiilor […]

Au trecut abia 11 ani de la ultimul film în care Ron Perlman purta cu mîndrie resturile de coarne aferente rolului și iată că deja, mînați de păcatul arghirofiliei, producătorii au și început să umble cu lopata prin cimitir și cu pentagrama prin casele bîntuite, mormăind fraze latinești, doar-doar vor invoca un film capabil să umple conturile cu sume multiple de 30 de arginți. Hellboy, varianta 2019, vine să condamne spectatorii la caznele eterne ale plictiselii, pentru că pe ecran […]

De cînd cu meciurile astea din Justiție aflu o sumedenie de întîmplări mai vechi și mai noi cu procurori și miniștri ai doamnei cu sabia și cîntarul. Una am aflat-o din surse cît se poate de apropiate. Pe vremea lui Ceaușescu, tatăl unei asistente de la un spital din București a fost călcat de un camionagiu, pe zebră. Asistenta a văzut pozele făcute de Miliție. Cazul părea cît se poate de clar. Totuși, cercetările Miliției încep să se lungească. Iar […]

În ultimul număr al României literare apare un topcare enumeră poeții (hai să le zicem) importanți ai ultimului secol. Mă aflu și eu printre ei. Pot să spun că nu mă bucur? Ba da, mă bucur. Da, da’ uite lucrarea necuratului. Topul este precedat de un cuvînt înainte al directorului adjunct Gabriel Chifu. Să citim și să cităm: “Văzînd rezultatele, am descoperit prezent, între cei nominalizați, numele unui poet care, în ultimii ani, a atacat continuu, vehement și incorect atât […]

Înfloriseră teii din cimitirul Sfînta Vineri. Mirosul lor plutea în toată mahalaua. Ciorile care-și făceau veacul prin cimitir nu mai cîrîiau seara. Pluteau neauzite spre copacii în care dormeau. Femeile se duceau la cimitir cu pomeni pentru morții lor în război. Un cîine fără stăpîn le sărea înainte, la intrare, milogindu-se de ele. Cine știe cum, cîinele scăpase de poliția militară germană, care-i împușca pe stradă pe toți cîinii care vagabondau prin oraș. Reapăruseră și cerșetorii, cîți mai trăiau, și […]

Nu l-am văzut niciodată enervîndu-se, deși ar fi avut motive berechet. Era de mulți ani redactor-șef adjunct la România literară. Ion Horea albise de timpuriu. Era poet. Pe atunci avea vreo cincizeci de ani. Om tăcut. Cum el se ocupa de pagina de poezie a revistei, l-am întrebat odată dacă nu cumva poeții care-i aduceau versuri îi scoseseră peri albi. Nu mi-a zis nici da, nici nu. A început să rîdă, ceea ce nu i se prea întîmpla. Era politicos […]

Înainte de a scrie această carte despre Nabokov și soția lui, Vera, Aurora Liiceanu i-a dat ocol de multe ori romancierului, încercînd să-l înțeleagă. Cînd îți place foarte mult cum scrie cineva, încerci să te apropii și de omul din spatele cuvintelor, fiindcă ajungi, inevitabil, la întrebarea cum e sau cum era ceea ce numim autorul. De la Freud încoace, psihologii care au treabă și cu cazuri, pe care încearcă să le elucideze practic, simt nevoia să așeze și răposați […]

Pînă pe 15 iunie 2015, Dee Dee și Gypsy Rose Blanchard din Springfield, Missouri, erau două victime ale Uraganului Katrina cărora comunitatea le construise o casă. Un act caritabil îndreptățit și de faptul că Gypsy Rose, micuța în scaun cu rotile suferindă de multiple boli (epilepsie, distrofie musculară, leucemie, retard mental, astm, anemie, diverse alergii), nu avea o speranță de viață prea lungă. După 15 iunie 2015, familia asta aparent unită și fericită, în ciuda necazurilor, s-a transformat într-un caz […]

bt
romania100

Editoriale
  • Sasus captivus

    14 mai 2019

    Dacă C.T. Popescu și Emil Hurezeanu ar fi trăit pe vremea summit-ului de la Maglavit, cînd un cioban mut a purtat convorbiri rodnice cu Dumnezeu, n-am nici o îndoială că […]

  • Mahmurul și-a făcut datoria

    14 mai 2019

    Din denunțurile scoțienilor Walker, Ballantine și Chivas, care au continuat să colaboreze cu ofițerul Traian Băsescu și după ce acesta s-a repatriat de la Anvers, se înțelege că fostul președinte […]

  • De ce nu votez la referendum

    14 mai 2019

    Pe 8 decembrie 1991 împlinisem, deja, de aproape o lună, 17 ani. Și nu aveam drept de vot. Dar am votat, și încă de trei ori, la referendumul pentru Constituție. […]

  • Fiecare om cu tornada lui

    7 mai 2019

    Celebra ospitalitate românească a dat în clocot pe drumul dintre Drajna și orășelul meu de baștină, numit Slobozia. Puțin a lipsit ca tornada ce dansa din buric pe cîmpia Bărăganului […]

  • Cică niște belgieni…

    7 mai 2019

    Un flamand cu înfățișare de rebel surmenat zice despre Laura Codruța Kövesi: “Este acum subiectul unei campanii murdare și al unor acuzații false”. Vorbim despre Guy Verhofstadt, liderul ALDE din […]

romania100