Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Uniți-vă pe tunuri

Zoom Uniți-vă pe tunuri

Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918 n-a fost numai patos, discursuri și drapele, ci – mai cu seamă – manevre millitare, viclenii politice și un inimaginabil noroc. Iscusința politică a Guvernului și a regelui, refugiați la Iași, poate fi numită, în funcție de unghi, trădare, încălcare a tratatelor, cinism și minciună, dar rezultatul ei a fost cea mai mare Românie din istorie.

După Tratatul de la București, armata română a admis că nu mai are nimic de adăugat la victoria lui Mackensen. E aprilie 1918. Pierdem Dobrogea, trecătorile din Carpați, petrolul, restul economiei și lăsăm țăranii la ceea ce a mai rămas din vatră. Nu e nici urmă de entuziasm național, nu adie de nicăieri vreo speranță de unire, lumea așteaptă, înjumătățită, rezultatul luptelor de la Salonic.

Singurul lucru bun e izul de hoit ce vine dinspre Viena. Imperiul Austro-Ungar se descompune. Popoarele care își adulmecă destinul încep să se miște. Ungurii, cehii, sîrbii, polonezii, slovenii, croații, ucrainenii, slovacii încep să sape la unison mormîntul Habsburgilor. Apar mișcări naționale, revolte, insurecții, frămîntări. Armata imperiului se topește, popoarele trec în rezervă și se ocupă de istorie.

Brătianu și Ferdinand au înțeles de mult că politica are nevoie de lovituri de tun. Soldații români demobilizați au primit ordin să-și țină flintele aproape. Iuliu Maniu le-o ia înainte și adună la Viena 70.000 de ardeleni care luptaseră pentru Franz Josef. Toată lumea știe că tratatele și diplomația trebuie uitate pe moment și că teritoriul poate fi lărgit doar cu ajutorul diviziilor.

Pe 6 noiembrie, cînd francezii străpung frontul la Salonic, Ferdinand schimbă Guvernul Marghiloman cu Guvernul Coandă și decretează mobilizarea generală. Țăranii seceraseră, semănaseră și aveau acum timpul agricol necesar întregirii patriei.

Armata română s-a năpustit asupra liniilor maghiare gata demobilizate după ce, pe 10 noiembrie, declarase război Puterilor Centrale. Între 12 și 25 noiembrie, trupele noastre invadează Transilvania și cuceresc oraș cu oraș. Ideea unirii încearcă să țină pasul cu frontul și cu încălcarea tratatelor. Politicienii ardeleni fac comitete, consilii și congrese care pregătesc documentele pentru 1 decembrie, dar totul se petrece sub protecția regimentelor din regat.

Poporul care se adună la Alba Iulia și votează întregirea se încrucișează cu trupele maghiare în retragere. E multă emoție în marea adunare, dar mirosul de praf de pușcă e cel mai puternic susținător.




Citeşte mai multe despre:

2 comentarii

  1. #1

    Care tratat incalcat, bre, ca eu nu-mi aduc aminte de niciunul? O fi fost ăla de nu apucă să fie ratificat pen’ că-n două zile Franchet d’ Esperey îi rezolvă şi pe bulgari, şi pe Karoly Mihaly?

  2. #2

    Da, dar cum mai intra Alba Iulia în Cartea Recordurilor cu cea mai mare fasole cu cârnați dacă nu era 1 Decembrie?!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Ultimele articole
Editoriale
bijuterii argint