Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

În 1990, setea de capitalism era nepotolită și satisfăcută din plin de prima călătorie în Franța. Mă reîntîlneam cu prieteni fugiți (Vișniec, Flămând, Romoșan, Kenereș), aveam ocazia să văd două […]

Trăsnetul a picat din senin: "Opera Națională București se reorganizează,ca urmarea fuziunii prin absorbție cu Teatrul Național de Operetă «Ion Dacian», cu Centrul Naționalal Dansului București, cu Centrul Național de […]

Preparare – În primul rînd se spală bine limba și se pune la fiert în cca 3 l de apă cu sare, spumuindu-se ori de cîte ori e nevoie: “Ce […]

A fost odată ca niciodată un tînăr pe numele lui Florin Râpă și care, din iluzii grandomane, semna cu pseudonimul Florin Iaru. Înainte să plece în armată, dar după ce […]

Recentele demonstrații au adus în lumina reflectoarelor neuronii singuratici. De ce singuratici? Dar cum vreți să se simtă sărmanul în turnul de fildeș al sinecurilor de stat și de partid? […]

Pe vremea cînd mergeam la Cenaclul din Tei, oblăduit de George Țâra, nu stăteam numai – ca intelectualul de școală veche – în sala de creație, ci o ștergeam, după […]

Din 1990 pînă prin ’94, am continuat să merg la Casa Scriitorilor, vila „Zaharia Stancu“, de la Neptun. Dar, ca un făcut, farmecul zburase. Era atîta libertate de jur împrejur, […]

Cum v-am spus acum o săptămînă, comisia parlamentară s-a dus la Roșia Montană, s-a uitat la patrimoniu, a strîmbat din nas și s-a întors. Rămîne cum am stabilit, dăm drumul […]

Pînă mai ieri, tăcerea era de aur și, după cîte cuvinte a scos ministrul de resort, e clar că s-a depășit planul. Pe lîngă cultură foiesc, însă, companii și ONG-uri […]

În 1995, deveneam, dintr-un nimeni gălăgios, ditamai vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor. De curînd, un vechi amic m-a tras de urechi, că n-aș fi dat pe acolo și nici n-aș fi […]

De-abia a aterizat Lilian la ICR și tăcerea-i cît capra. N-auzi cîntări în presă, nu vezi lumini de baluri. Ba dimpotrivă, nici n-au apucat noii numiți să se bucure în […]

În 1983, m-am angajat la Cartea Românească, cu sprijinul lui Mircea Nedelciu și prin bunăvoința lui George Bălăiță, directorul editurii. Nu mi-a fost greu să îmbrac halatul de gestionar, mai […]

Nu strică să intrăm puțin în vîltoarea conflictului Gabriel Liiceanu – Eugen Simion, ca să ne lămurim de ce nu vom pleca niciodată de la coada vacii. Pe scurt, academicianul […]

Prin '86, Umberto Eco a făcut o vizită în România. Îi apăruse Numele trandafirului la editura Dacia. Povestea acelei apariții e celebră. Dacia îi propusese traducerea cărții. Editura italiană i-a […]

Iarna dintre ’84 și ’85 a fost una strașnică. La Cartea Românească se trăgeau obloanele cam în jurul Crăciunului, producția de carte fusese bătută și depășită. Lumea era preocupată în […]

Nu credeam să-nvăț a-l nemuri vreodată pe – oricum nemuritorul – Adrian Papahagi. Remarcat încă din fragedă pruncie partinică pentru calitățile de ghost writer al nu mai puțin galantonului Baconschi, […]

Pentru că scriu într-o revistă veselă, ar trebui să mă dau rotund numai printre orgolii și proști. Prostia e motorul care mișcă lumea, înțelepții chinuindu-se ani și epoci de-a rîndul […]

Recentul scandal eco-naturist din jurul margarinei Rama mi-a adus aminte de o pățanie din tinerețea mea neștiutoare. Era pe la mijlocul deceniului nouă, cînd, odată cu lumina, căldura, laptele, salamul, […]

În urmă cu zece ani plecam în Deltă, la Sfîntu Gheorghe, să dau premii de poezie unor autori sub 25 de ani. Firește, nu jurizam singur. Eram trei, eu, Tudorel […]

Coperta Catavencii – 14 octombrie
erbasu
Elis Pavaje
verlinne
Big Fish
Istorii Corecte Politic
Iubitori de arta
Carne de pui La Provincia