Articole din categoria: Istorie

Alexandru Ioan Cuza s-a născut într-o mare familie de mici boieri moldoveni, una din acele comunități rurale veșnic roșii în obraji, care dădeau podgorenilor, an de an, motive solide să-și […]

„Ce-o vedea Alecu și noi nu vedem?” – asta era întrebarea pe care și-o puneau apropiații lui C.A. Rosetti. Ochii lui holbați, trăgînd, parcă, să iasă din orbite ca să […]

Pe la 1840 nici vorbă să existe blog-uri sau Facebook, dar nevoia lor plutea în aer, așa cum o dovedește cel mai bun slogan al epocii: „Scrieți, băieți, orice, numai […]

Înainte să fie bulevard, Ana Ipătescu a fost o femeie veselă, forțată să trăiască în plicticosul secol al XIX-lea, fără electricitate și săpun, înconjurată de praful și mîrlănia mahalalelor sălbăticite. […]

Popa Șapcă era un mic Hercule cu burtă, păros ca un țap și crăcănat ca un tătar, a cărui privire dobora pupăza din zbor și făcea să transpire un grup […]

Lupta românilor ardeleni cu evenimentele anului 1848 nu a însemnat doar fuga moților după unguri și fuga ungurilor după moți. La umbra violenței a stat știința de carte. Printre gloanțe […]

Ioan Sterca-Șuluțiu a fost un revoluționar bătrîn. La 1848 avea deja 52 de ani, iar în acele vremuri asta semnifica uimitorul noroc de a fi scăpat viu din ghearele guturaiului, […]

Între eroii revoluției de la 1848 se numără unul uitat cu desăvîrșire, ale cărui acte vitejești au pus pe gînduri întreaga admirație austro-ungară. David Urs de Margina, un ardelean născut […]

Pe 8 ianuarie 1849, ungurii care dormeau în Aiud au fost treziți de o bubuitură. Era zgomotul făcut de căderea orașului în mîinile țăranilor români răzvrătiți. Flacăra revoltei antimaghiare a […]

Legendarul preot Simion Balint putea pune pe fugă, de unul singur, o poteră ungurească în timp ce cînta, fără greșeală și fără să gîfîie, liturghia. Să te apropii de el […]

La 15 martie 1848, cînd a izbucnit revoluția maghiară, Avram Iancu era un tînăr finuț care-și dădea examenele de avocat. În fierberea generală, cînd colegii lui de istorie țineau discursuri […]

În tabloul lui Barbu Iscovescu din 1849, Avram Iancu ține pe umeri paltonul unui uriaș. E un palton normal, dar, pus să acopere făptura scundă și firavă a modelului, pare […]

Vasile Alecsandri s-a născut avînd pe urme soldații lui Alexandru Ipsilanti, care au intrat în Moldova animați de ideea revoluției și au ieșit de acolo obosiți de nevestele răzeșilor. Fiul […]

Ion Ghica a fost un bondoc neliniștit al veacului al XIX-lea, pe care l-a traversat așa cum traversează o mașină de tuns oi oaia. A lăsat în urma lui fapte, […]

Ștefan, Nicolae, Radu și Alexandru. Aceștia au fost frații Golești, fiii marelui cărturar Dinicu Golescu. S-au născut în primele două decenii ale secolului al XIX-lea, într-un cult al bunei educații […]

Eftimie Murgu a fost un fel de Nicolae Bălcescu și mai nebărbierit. Cu timpul, barba l-a luat cu totul în stăpînire și, la vîrsta maturității, îi îmbrăca pieptul pînă aproape […]

Christian Tell, poreclit Sabia Revoluției, a fost un pitic cu umeri largi, atît de largi încît însemnele de general, adunate în multe armate, războaie și încăierări, trebuiau să strige unele […]

În lista visătorilor cu obraji supți pe care ni-i livrează mitologia pașoptistă, la loc de cinste stă generalul Gheorghe Magheru. La fel ca Bălcescu, Magheru e înfățișat de gravurile vremii […]

În temnița umedă și rece de la Mărgineni, Nicolae Bălcescu și-a slăbit plămînii, dar și-a întărit capul. Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino se afla și ea închisă laolaltă cu lotul Filipescu, […]

Nicolae Bălcescu n-a avut mereu cearcăne, chelie și obrajii supți. Aura lui de tuberculos, dobîndită prin tabloul lui Tattarescu din 1851, a mutat legenda acestui bărbat vînjos pe o pistă […]