Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Astă-vară eram pe plajă la Neptun, chiar lîngă gardul care desparte plaja poporului de plaja preşedintelui. Un puşti nudist la circa cinci ani s-a desprins brusc din grupul compact al turiştilor care s-au încumetat să mear­gă pe litoralul românesc şi s-a apropiat de gard.  Şi-a luat tacticos co­coşelul în mînă şi a început să-şi facă treaba mică prin gard, direct în curtea prezidenţială, timp în care poliţaiul care se ocupă cu paza îl pri­vea neputincios. Asta da atitudine antiprezidenţială, nu […]

După nenumărate codeli am reuşit şi eu în sfîrşit să pătrund în noul „Antipa“. Pe persoană fizică, pentru că dacă vrei să vezi mamutul ca ziarist, trebuie să-ţi faci acreditare.  Direct la mamut, probabil. În fine, şandramaua n-arată deloc rău. Nici exponatele n-arată rău. Unele arată atît de bine încît îţi vine să le mîngîi. Cam asta făcea de vreo cinci minute, cu penisul unui manechin, şi o fetiţă de vreo 10 ani, pînă cînd a văzut-o maică-sa şi-a luat-o […]

Duminică după-masă m-am confruntat cu cea mai religioasă situaţie de anul ăsta: era să fiu linşat de un grup de credincioşi care se îmbulzeau în jurul bisericii Elefterie, ca să facă cunoştiinţă cu moaştele Sfîntului Ciprian.  Ai zice că dacă te deplasezi în sens invers cozii, şi eşti în pantaloni scurţi, eşti în siguranţă. Ei bine, n-ai dreptate. Oamenii sînt atît de vigilenţi încît şi dacă te duci să cumperi pîine, sigur se găseşte unul care să se ia de […]

Sîmbătă, parfumul liniştit al după-amiezei de toamnă a fost străpuns de fumul gră­tarului dintr-o curte. După o oră, prin a­ce­laşi geam îmi intrau, amestecate, fu­mu­rile de la încă două grătare.  Am în­ce­put să-mi doresc să se întîmple ceva, să le strice socializarea: după încă o oră, toa­tă strada era plină de fum de la al pa­trulea vecin, care ardea gunoaie. La cum puţea, sigur pu­se­se pe foc, printre altele, o plapumă veche de lînă, perne cu puf şi măcar un […]

N-am văzut personal, dar bag mîna în foc pentru cei doi prieteni care au văzut împreună, apoi mi-au povestit, independent unul de celălalt. În faţa unui sediu de poliţie municipală, ei aşteptau să iasă cineva anume şi, cum respectiva persoană întîrzia, au stat acolo cam un ceas. Fiind pe la prînz, ofiţerului de serviciu la intrarea în sediu i s-a făcut foame, deci l-a rugat pe un agent, care tocmai ieşea prin împrejurimi, să-i cumpere vreo douăzeci de pateuri, şi […]

Vineri dimineaţă,  am urcat într-un taxi în care, la radioul lăsat pe Zu, era în de­ru­lare un fel de concurs: cei care sunau trebuia să răspundă la cîteva întrebări de cultură generală pentru un iPhone 4.  După o secvenţă întrebări-răspunsuri hilar de tristă („În ce oraş se află muzeul Brukenthal?“ – „Germania“; „De cîte ori se roteşte Soarele în jurul Pămîntului în­tr-o lună?“ – „De 30 de ori“), un norocos a primit pre­miul. Recitiţi prima frază: exact, trebuia să răspundă. […]

Sîmbătă am fost cu bicicleta prin pădure. Nu mă laud, chestiile astea pur şi simplu se întîmplă. Nu m-am ales nici măcar cu o zgîrietură. Duminică, în schimb, am fost la maşinuţele din Parcul Tineretului. Am plecat vînăt pe 80% din corp. La primul impact era să zbor prin parbriz, la următoarele 50 mi-am buşit genunchii în ultimul hal, iar la ultimul mi-am dizlocat cele trei vertebre rămase încă tefere. Cum am avut şi accidente reale de maşină în urma […]

Marţi, 13 septembrie, consilierul personal al ministrului Muncii (funcţii valabile la acea dată) s-a smuls cu greu de la îndatoririle sale înrobitoare pentru a lua masa, timp de două-trei ore, la „La Mama“ de pe Episcopiei.  În această perioadă, rămas fără atât de preţiosul sfătuitor de dreapta, Sebastian Lăzăroiu dădea declaraţie după declaraţie, tăindu-şi încet-încet craca de demnitar de sub picioarele de analist. La cât de agitat părea după masă, cu siguranţă că Axinte s-a repezit urlând la Lăzăroiu: „Bă, […]

Două restaurante apropiate şi com­plet diferite: unul cu 3-400 de locuri, celălalt cu maximum 100. Nuntă la ambele. La restaurantul de fiţe, plin de oameni simandicoşi, dotaţi cu plicuri consistente, nunta s-a încheiat duminică dimi­neaţă, pe la trei şi jumătate.  La amărăşteni petrecerea a durat până pe la 7 şi ceva, iar plecarea din cârciumă a avut loc în chiuituri, dans şi voie bună. Unul dintre bogătaşi, abandonat de co­me­seni pe o bancă, s-a uitat cu dispreţ şi a îngăimat […]

De fiecare dată cînd trec prin Făgăraş, undeva, pe dreapta, la ieşirea spre Sibiu, mi-am făcut un obicei din a verifica din priviri biznisul unui întreprinzător care prosperă de la trecere la trecere.  Prăvălia cu prosoape şi lumînări de acum vreo cîţiva ani se transformase într-un showroom de coşciuge, cruci şi alte accesorii la fel de vesele, care bănuiesc că beneficiază şi de serviciile unui copywriter de epitafuri – la succesul afacerii, sigur a contribuit sloganul publicitar scris cu litere […]

Tot ce e frumos se răzbună, la un moment dat: am fost, în vară, la nişte terase renumite pentru bolţile din viţă-de-vie care făceau umbră răcoroasă. De obicei, nu găseam loc, aşa că mă mulţumeam cu umbra sintetică a umbrelelor de la alte localuri.  Acum am intrat din prima la o terasă cu copertină din plastic şi era plină. Alături, la localul de fiţă cu viţă, erau doar trei consumatori care, nervoşi, se ridicaseră să plece. Aveau chipurile cam ciudate şi […]

Duminică, 18 septembrie, între 15,45 şi 16,00, Europa FM a difuzat nouă spoturi cu „Redescoperă România“. Eu redescopeream la ora aia, pe şoseaua dintre Sighişoara şi Braşov, pantele abrupte ale unei gropi în care urma să îmi las puntea faţă a maşinii, cu pivoţi şi alte alea.  Am fost norocos să redescopăr doar atît fiindcă, doi kilometri mai în urmă, un Logan şi o Octavia redescoperiseră, unul copacii, cealaltă şanţul, într-o curbă nesemnalizată. Mi-a venit atunci în minte costul campaniei […]

Tot duminică, însă într-un univers paralel, în parcul Izvor de lîngă Casa Poporului, un trecător distrat ar fi pu­tut avea surpriza să se trezească fix în mijlocul unei scene horror dintr-un film japonez prost. Miliarde de pene, fulgi, pufuri şi alte chestii albe care cresc pe păsări pluteau într-o feri­ci­re, acoperind o bună parte din pelu­zel­e parcului şi transformînd totul în „Iarna pe uliţă“. În continuare, trecătorul s-ar întreba dacă nu cum­va şi-a închipuit întregul episod. Pentru că dacă nu, […]

Prietena mea căuta biblioteca me­tropolitană de la P-ţa Coşbuc. A în­tre­bat un trecător, care i-a arătat o clă­dire şi a zis: „Acolo de unde ieşe şori­celul!“. Da, exact în clipa aceea un şoarece ieşea în fugă din bibliotecă. Prietena mea a intrat, i-a luat un mic interviu bibliotecăresei şi a aflat: şoa­re­cele fusese adus în gură, mai mult mort decît viu, de către pisica biblio­tecii, care locuieşte în vitrină. Bibliotecara l-a salvat, şoarecele s-a ascuns sub rafturi, iar pisica l-a […]

Am geamuri care dau spre curtea unui vecin, micul său Univers în care ţine table, vechituri, lemne de foc, adu­nătură. Într-o zi a apărut şi o cabi­nă din scînduri, de formă familiară celor lipsiţi de canalizare. M-am temut că asta şi este, o latrină, deşi nici un meş­ter nu săpase groapa uzuală. Am fost neliniştit cîteva zile, pînă cînd alt vecin m-a lămurit că nu-i closet rustic, ci a­fumătoare. Încă n-am văzut-o func­ţionînd, deci nu ştiu ce să cred. Dacă […]

Beam o bere de toamnă şi mă uitam la patru domni de la masa alăturată, aflaţi cam la a zecea. Unul îşi spărsese bricheta şi scosese din ea aprinzătorul piezo: a apăsat pe el şi s-a curentat la degete, apoi i-a cu­ren­tat şi pe ceilalţi şi s-au amuzat.  După aia, a început să-şi bage tensiune prin pantaloni, hăhăind „Scoală, măi!“. A vrut să le facă şi colegilor la fel, dar s-au opus şi au chemat fata, cu nota: omul a […]

Ştiţi cum există tot felul de specii de bodyguarzi: octogenar – de farmacie, cu poşetuţă – de metrou, în şlapi – de parc? Ei bine, deşi nu credeam că mai există vreun domeniu în care body­guarzii să nu se fi infiltrat, se pare că m-am înşelat.  Săptămîna trecută, în timp ce stăteam la coadă la covrigi, m-am întîlnit cu o specie nou-nouţă: body­guard-ul de covrigărie! În conti­nuare nu mi-e foarte clar dacă treaba lui este să-i escorteze discret din local […]

Dacă treceţi din cînd în cînd prin Piaţa Romană, sigur veţi da peste el. Sau, şi mai probabil, va da el peste dumneavoastră. Mai ales dacă aveţi idei preconcepute precum: „Pe verde trec pietonii, nu ţăranii cu SUV-uri“. Da, despre un SUV vreau să vorbesc: mare, negru, fioros şi împodobit cu un număr demn de proprietarul său: B – nişte cifre – ZEU. Cin’ să fie la volan? Să fie o ceafă de rom peste 50 de ani, gras, slut, […]

La magazinul Polo Ralph Lauren din mall-ul AFI Cotroceni e bine să nu călcaţi. În primul rînd, pentru că preţul unui pulovăr Polo de anul trecut conţine şi preţul biletului de avion cu care puteţi merge să-l cumpăraţi direct din Milano. În al doilea rînd, pentru că vînzătorul e un ţăran obraznic, strănepotul unui ţăran împuşcat la 1907 tot pentru obrăznicie. Adică un şpuţăr cu perciuni desenaţi şi pantaloni strînşi pe coaie, căruia saltul de la şaorma la lumină de […]

Vineri după-amiază, dezbăteam liniştit o bere împreună cu un prieten la o terasă, cînd o reclamă de pe prelata unei autoutilitare mi-a bulversat complet sistemul de valori: Adrian Mutu recomandă apa minerală naturală „Perenna Premier – Măsura vieţii“.  OK, trecem peste faptul că sintagma „măsura vieţii“ nu poate sta niciodată în aceeaşi frază cu numele celebrului fotbalist risipitor, dar… apă minerală?! Pe bune, apă recomandă băiatul ăsta, care a consumat orice altceva la viaţa lui şi doar sec? A, dacă […]

Editoriale