Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Panică în rîndul populației după ce o femeie îngrijorată a povestit pe un grup de mămici de pe Facebook că, după ce și-a vaccinat bebelușul, acesta a început să manifeste mai multe simptome ale comunismului. “Fetelor, nu știu ce să mă mai fac! De cînd ne-am întors de la vaccin, piticul meu e complet schimbat. Vrea confiscarea mijloacelor de producție, înlăturarea regimului burghezo-moșieresc și ștergerea diferențelor de clasă! Atît io, cît și taică-su încercăm să-i explicăm că așa ceva nu […]

Am găsit recent o caricatură banală din anii ’80 care exemplifică perfect capcanele și complicațiile umorului politic. Un bărbat de vârstă mijlocie, cu chelie și burtă, răspunde nervos la telefon, în timp ce ține de gât o pisică. Jos, pe covor, se văd cioburile unui vas pe care l-a spart pisica. ”Nu, tovarășe, aici nu e policlinica veterinară din strada Ilioara! Din contra…”, urlă bărbatul în telefon, în timp ce pisica pe care-o strânge de gât de zbate comic în […]

În anii comunismului, românii și-au construit despre ei înșiși două mituri bine-nfipte: “rezistența prin cultură” și “hazul de necaz”. Adevărul e că, pe vremea aia, se citea mult. Așa a ajuns Shogun mare capodoperă a literaturii universale. Din aceeași dorință de a demonstra că suntem culți în cap, când s-a reeditat Istoria literaturii române a lui Călinescu, românii au descoperit că au pile și la librării, nu numai la alimentară. Ditamai cărțoiul, care costa 300 de lei și se dădea […]

Într-o carte despre cum au reflectat glumele din comunism atmosfera politică și socială a epocii, britanicul Ben Lewis remarca o chestie ciudată. Glumele la adresa nazismului au fost mult mai puține decât cele care au vizat comunismul. Ambele au fost regimuri totalitare, opresive, criminale. Ironiile la adresa lor n-ar trebui să fie prea diferite cantitativ. Chiar dacă avem în vedere că naziștii au fost la putere mai puțin timp, bancurile cu ei ies tot neobișnuit de puține. Și nici nu […]

Cel mai ciudat lucru pe care l-am trăit în scurta (ei, nici chiar așa de scurtă, pe vremea aia timpul curgea altfel) mea existență de gestionar a fost libertatea. Nu rîdeți. La Cartea Românească se experimenta un soi de libertate condiționată, care mi-a (și ne-a) făcut mult bine. Eram un biet gestionar, dar responsabilul cu difuzarea, Nicolae Frânculescu, directorul economic, dacă avea vreo nedumerire literară, la mine venea. Sau la Nedelciu. Cum se scrie corect nu știu ce năzdrăvănie, nu-i […]

Editoriale
  • Poate fi un orbete președinte de țară?

    20 august 2019

    Klaus Iohannis a pierdut ocazia de-a juca o scenetă biblică pe țărmul Mării Negre fiindcă, dacă s-ar fi aplecat asupra soldățelului american leșinat și l-ar fi cărat în brațele-i vînjoase […]

  • Președintele armatei moarte

    20 august 2019

    Marți, 20 august, peluza Casei Albe va duce iar povara președintelui Iohannis. Sînt fire de iarbă care au avut norocul să geamă sub pantofii unui Macron, unui Netanyahu, unei Merkel […]

  • Politiciene disperate

    20 august 2019

    Ne îndreptăm, cu pași mari, spre momentul în care va fi aproape obligatoriu ca politica să fie condusă de către femei. Dintr-un domeniu eminamente patriarhal, politica tinde să devină tărâmul […]

  • “Întîmplări din irealitatea imediată”

    13 august 2019

    Aflînd că pușcăriile românești sînt mari producătoare de scriitori bine furajați, o editură newyorkeză i-a făcut domnului Gheorghe Dincă o ofertă de nerefuzat pentru publicarea unui bestseller memorialistic cu titlul […]

  • Planul Marshall pentru săraci

    13 august 2019

    America și Occidentul european trag fără chef de o căsnicie obosită, împovărată de ani și de plictiseală. Duși sînt anii logodnei, cînd generalul Marshall a descălecat la Paris din spinarea […]