Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Burebista se plimbă gînditor pe terasa bio a palatului său. A plouat recent, aerul miroase a proaspăt și noroiul terasei plescăie intim sub opincile marelui rege. Apare Gerula, secretarul de încredere. – Gerula, ați făcut deployment ultimului mesaj către Zamolxis? – Mărite rege, mesagerul a fost implementat în sulițe. – Și? – Și… nimic. – Ați verificat conexiunea? – Verificat. E fibră! – Fibră? – Fibră lemnoasă. Din copac patriot. – Să nu fie o problemă la mufă atunci… – […]

– Rose… – Da, Jack? – Rose, crezi că ar fi posibil să te dai puțin la o parte și să-mi faci loc și mie? – Regret, Jack, dar este imposibil. – Rose, mă văd nevoit să insist. Se vede clar că e loc destul. – Dar pentru ce anume este loc destul, Jack? Pentru tine sau pentru privilegiul tău de bărbat alb? – Rose, tu ai aterizat în cap cînd ai sărit de pe vapor? – Nu e vina […]

Fumegînd, spumegînd și scoțînd o sumedenie de sunete pe care buna-cuviință nu ne permite să le descriem aici înainte de 12 noaptea, Titanicul din Carpați, minunea marinăriei românești, ancora în sfîrșit în portul New York. Din motive de copyright, numele mîzgălit cu vopsea albă la prova nu era chiar acela din filmul lui James Cameron. „Uriașic“ era însă un nume alternativ excelent. În definitiv, raționase căpitanul, și Titanic, și Uriașic, tot în românește erau scrise, iar americanii nu pricep limba […]

Într-o poiană luminată de lună, undeva în străfundul pădurilor Daciei, Decebal și Traian stau întinși în iarbă, transpirați, dar fericiți. După ce-și recapătă cu greu răsuflarea, cei doi se privesc zîmbind cu subînțeles. – Nici în cele mai sălbatice vise ale mele nu-mi închipuiam că poate fi atît de plăcut, murmură Decebal, încă tremurînd. – Ți-am zis să ai încredere în mine, că știu ce fac, îi șopti la rîndul său Traian. – Dacă dacii mei ar ști mi-aș pierde […]

În inima Daciei, într-o dimineață cețoasă, armatele lui Decebal și Traian s-au întîlnit la Tapae. Defileul îngust, armatele largi… confruntarea finală nu putea fi oprită. – Cine cutează să ne stea împotrivă? tună Decebal către credinciosul Gerula, trimis în recunoaștere. – Niște băieți care poartă pene… – Aha, cred că înțeleg… – Și un soi de fuste… – Bănuiala devine sigură… – Și cică sînt aici la marș. – Acum e clar. Sînt… – Nu, nu sînt. – Dar ce sînt? […]

Porțile Cetății Eterne se deschid dramatic, îndeajuns cît să iasă pe ele, în toată sfințenia sa, Papa Leon I. Apăsat de ani, de păcatele turmei  și de hlamida tivită cu aur, blană extrem de scumpă și nestemate, întîiul episcop al Romei abia pășește sprijinit în toiagul său. Și are de pășit, pentru că Attila a decis să păstreze o distanță semnificativă de zidurile cetății. Poate că se teme de iscusința arcașilor din garda elvețiană. Sau poate că și un sălbatic […]

După ce petrecuse vreo oră supărat foarte că telefonul de ultimul tip nu are semnal și încă două încercînd să sune la serviciul clienți, politicianul contemporan ajunse în faza filosofică a exasperării: – Cum am ajuns aici? Cine m-a adus? De ce eu? – Te arde curiozitatea, nu-i așa? grăi o voce parcă de niciunde. – Mă arde! recunoscu el, că doar nu era la DNA. – Las’ să te ardă, așa cum i-a ars și pe urmașii urmașilor noștri, […]

Comisul Manole-Păr Negru intră răcnind în sala tronului și își isprăvi goana căzînd dramatic la picioarele Măriei Sale. – Grăiește, comise, ce s-a întîmplat? îl zori vodă. – Vin… suspină Manole. – Cine, Manole? Turcii? – Nu… eu vreau vin, mai apucă să susure bietul Manole și căzu în nesimțire. Ștefan își trase o palmă aprigă peste frunte, ochi și obraz, mormăind în mustață: – ’Ai de capu’ meu, puteam să stau bine-mersi la civilizație în Transilvania, dar nu, m-a […]

Orologiul bate noaptea jumătate. La castel în poartă oare cine bate? Și de ce nu încearcă să rezolve situația fără să apeleze la violență? De ce se comportă lumea atît de medieval în anul de grație 1400 și ceva? – Eu sînt, mamă-soacră, fiul tău dorit. Eu, şi de la oaste mă întorc rănit. Și cred că mi-am pierdut și cheile… – La ora asta se vine acasă? Tinere, cînd ți-am dat-o pe fiica mea am crezut că e de la […]

Delicat și cu toată buna-cuviință de care era în stare, Meșterul Manole al XIV-lea își șterse din nou sudoarea de pe frunte cu mîneca, rugîndu-se să nu-l trădeze antiperspirantul vegetal tocmai acum, cînd ridica mîna în față domnitorului. „N-ai de ce să fii temător! Te asigur că vei urca foarte repede și foarte sus în carieră dacă accepți!“, încercase vodă Țepeș să-l încurajeze, dar, la auzul vorbelor sale, bietul Manole simțise doar un nod în gît. Și încă unul cu un […]

În cortul aurit al sultanului, solul turc își termină de depănat pățania de la curtea lui Țepeș. – Și atunci, încheie el smiorcăindu-se, mi-a bătut turbanul în cuie. – De ce??? – Pentru că nu l-a dus capul să-l lege cu sîrmă și bandă izolatoare, de unde să știu eu? – Ma chère, așa se comportă de obicei? se întoarse sultanul mirat către amicul său Radu cel Frumos. – Acum s-a mai cizelat, oftă Radu. Înainte era și mai rău. […]

Trimisul regelui Ungariei așteaptă răbdător să-și spună mesajul. Deocamdată însă, vodă Țepeș n-are urechi de auzit. Voievodul e ocupat să povestească în detaliu cum a pedepsit cetatea Brașovului. – Și, în final, i-am dat foc, de și acum e neagră tăciune! Ai fost în Brașov, ai văzut-o? întrebă brusc domnitorul. – Nu, Măria Ta, n-am ajuns în Brașov. – Să se noteze, porunci vodă. În Brașov, Transilvania, noi am fost primii. Așa, bun. Revenind la tine. Spune, solule, ce dorești? […]

Solul turc așteaptă în anticamera decorată bogat cu motive culinare, denotînd însă o grijă deosebită pentru conceptul de frigăruie. Brusc, ușile se dau la o parte și intră vodă Țepeș. – Știu ce o să spui, i se adresă direct turcului rămas mirat de intrarea intempestivă. – Ce anume, Vlad? – „Am dat de Dracu’!“ – Aaaa… nu. – Sau „Am scăpat de Dracu’ și-am dat de fii-su!“ – Nu, nici asta, continuă otomanul nedumerit. De ce aș vorbi atît […]

Pajii stau cu urechile ciulite în jurul ușilor solide de stejar. Măria Sa nu dorește să fie deranjat. Însuși Mitropolitul Țării Românești a intrat la voievod să se sfătuiască asupra picturii care va împodobi noua Mitropolie care se ridică la Tîrgoviște. Dar iată că iar a băgat necuratul coada dezbinării între frații creștini. Glasul voievodului e din ce în ce mai apăsat, în timp ce vorba Mitropolitului pare gîtuită de iritare. Deocamdată doar de iritare, pentru vodă Vlad e genul […]

Where Eagles Dare – Șapte spioni britanici pătrund în fortăreața Adler deghizați în ofițeri naziști. Și, pentru a respecta cotele de diversitate, trei spioni sînt negri, doi sînt indieni, unul e chinez și ultima e femeie, lesbiană și cu un picior de lemn. Nici un nazist nu reușește să-i deconspire temîndu-se că, dacă ar face-o, ar fi considerați rasiști, sexiști și misogini. The Godfather – Don Corleone se identifică drept transfemeie. Urmînd exemplul său, toți mafioții încep să se identifice […]

The Bridge over the River Kwai ­– Podul peste rîul Faaată! Good Will Hunting – Bunăvoință la vînătoare Dances with Wolves – Apropriere culturală zoologică Rambo – Deci ai un personaj cu părul lung care suportă stoic suferința la care este supus de sîngerările constante și care, pe deasupra, mai este și oprimat de porcii de bărbați de pe ecran? De ce nu recunoașteți că Rambo e transfemeie????? Full Metal Jacket – Adevărată modă pe care ar trebui s-o aibă […]

Indiana Jones and the Last Crusade – Nativ-americana Jones și ultima agresiune a albilor împotriva refugiaților din Orientul Mijlociu Harry Potter and the Half-Blood Prince – Harry Potter și prințul discriminat pe motive ereditare Men in Black – Oameni de ambe sexe în african-american, dar numai dacă toate părțile consimt The Deer Hunter – Culegătorul de mere pădurețe Taxi Driver – Șoferul de trotinetă electrică Psycho – Un hipster a suferit o micro-agresiune When Harry met Sally – Cînd Sally […]

Highway to Hell (AC/DC)  – Autostradă spre fir-ar să fie Stairway to Heaven (Led Zeppelin) – Scară spre paradis prevăzută cu rampă de acces Born to be Wild (Steppenwolf) – Născut pentru a respecta supus legile societății în care trăim Baba O’Riley (The Who) – Să le fie rușine nesimțiților de la The Who pentru acest titlu sexist, misogin și discriminatoriu pe motiv de vîrstă! Back in Black (AC/DC) – Înapoi în culorile curcubeului We are the Champions (Queen) – […]

Există oameni care consideră că limbajul nu e natural dacă nu are și zona lui sălbatică, unde buruienile domnesc în voie. Există și oameni care au decis că o societate civilizată a inventat limbajul articulat de bună-cuviință și bun-simț. Activiștii political-correctness-ului sînt experții capabili să găsească ceva incorect, jignitor, rasist și sexist într-o cană de apă rece. Să le dăm cuvîntul. Ați spus vreodată cuiva „cioară”? a) nu, eu am vorbit întotdeauna doar cu Corvus frugilegus, și asta doar dacă […]

Editoriale
Editoriale
  • Țarul

    22 noiembrie 2022

    El a crezut că trupul său conține ca pajiștea, doar zumzet de albine, că pîlcuri de păduri mirositoare vin să îl spele noaptea pe picioare, cu praf din corn de […]

  • Ei nu sunt ca ceilalți. Sunt ca ceilalți cu ceva tupeu în plus

    22 noiembrie 2022

    Dacă unul de-al nostru, unul dintre oamenii buni, de omenie, care timp de doi ani n-a pus pe limbă altceva decât muie cu soia, din aia bună, în Piața Victoriei, […]

  • Vampirii poporului, mai bogați ca niciodată

    21 noiembrie 2022

    Azi, Ciucă zice una. Mîine, Ciolacu zice alta. Liberalii și pesediștii duc „o luptă pentru pensiile românilor“. Cu cît să crească oare: cu 10%, cît zic unii? Cu 15%, cît […]

  • O profeție

    15 noiembrie 2022

    El a sosit să-și caute coșciugul și a scurmat vreo șapte văi cu plugul, dar supărat s-a dus să se îmbete în crîșmă, la doi pași de rîul Lethe. A […]

  • Vrem o țeapă ca afară

    15 noiembrie 2022

    Omenirea pare să fi intrat, de o bună bucată de vreme, în epoca traiului în lumi paralele, mare parte dintre ele imaginare. E plină planeta de multimiliardari cu averi care […]

  • Miliarde

    14 noiembrie 2022

    Mai țineți minte alea 80 de miliarde de euro pe care le aducea Iohannis? Era vara anului 2020, acum aproape doi ani și jumătate. Iohannis venea de la Bruxelles. Gîfîia […]

bijuterii argint