Jerome K. Jerome scrie, într-o carte de-a lui, că dacă cineva așteaptă suficient de mult timp în gara Charing Cross din Londra se va-ntâlni cu orice om de pe pământul […]

Sesizez o fereastră de oportunitate și o-nhaț fără să ezit: Grig Bute n-a fost la Moscova, este momentul să-mi fac o reintrare triumfală în pagină (și pe site, unde lumea […]

Într-un sens, orașele sunt ca oamenii: din două-trei detalii îți faci imediat o idee despre individul sau localitatea respectivă, dacă-i merge bine sau rău, dacă e de încredere sau e […]

Fetița Maria îi este furată tatălui ei, Tudor, în Parcul Rond. Soția lui Tudor, Cristina, îl ia pe celălalt copil, pe Ilie, și pleacă la părinții ei, la Constanța. După […]

Personal, nu sufăr de multe boli psihice, doar de vreo douăzeci, printre care și parasomnia. Nu știți ce e? Nici o problemă. Românii îi spun „somnambulism”, ceea ce-i o mare […]

Vina. Ce termen frumos, ce util, ce românesc: „Cine e de vină?”, „Nu eu sunt de vină”, „Numai tu ești de vină”, „De vină e Guvernul”, „Săracii sunt de vină”, […]

Trei angoase am și eu, ca tot omul („Aller guten Dingen sind drei”): mi-e frică de tineret, de Europa și de vinerile-n care n-am bani de bere. Vinerile, ca vinerile, […]

„Vaci” este Váci utca din Budapesta, iar „vaca” sunt eu („O plecat la Paris bou și s-o-ntors vacă”). Cele ce urmează sunt adevărul gol-goluț, fără nici cea mai mică umbră […]

Pe vremea mea nu era înjurătura asta, vorbesc serios; când voia careva să mă jignească, îmi spunea „muistule”, „cioară” sau „labagiule” (cu varianta „lábăre”), dar nu „fascistule”, ca acum. Nu […]

Printre consecințele cu totul neprevăzute ale manifestațiilor #rezist se numără și faptul că eu am băut mai multă bere decât de obicei, oferită de diverși (săru’ mâna, boierilor!). Nu din […]

Zloi gorod. Rețineți rusismul ăsta, dar mai întâi să facem un mic tur al poveștilor scârboase de călătorie, ca să știm clar despre ce vorbim aici. Sunt în Istanbul și […]

Regret că trebuie să fac pe sfătosul, ca un boșorog pârât care-și începe vorba cu „Pe vremea mea…”; dar altfel nu se înțelege titlul. Adică nu se înțelege dacă ești […]

„Fericiți și odihniți ne-am târât oasele înghețate spre micul dejun frugal și împuțit, după care am pornit să trăim experiența unică și (sper!) irepetabilă a Lagunelor: Albă, Galbenă și Colorada, […]

Unii fani ai acestei rubrici mi-au trimis mesaje pe rețelele de socializare (cum se spune acum). Iată un fragment dintr-o astfel de epistolă amoroasă, primită de la un aficionado: „Îți […]

Este extraordinar ce talent au unii la a minți ca porcii! Eu, de exemplu: am reușit să strecor două minciuni încă din titlu, una mică și alta mare; cea mică […]

Urăsc Praga diurnă. E forfotitoare, arogantă, călcătoare pe picioare și nesimțită la prețuri, ca orice capitală turistică ce-și știe reputația bine consolidată: ai sau n-ai grijă de turiști, le oferi […]

Dracu’ m-a pus să-mi schimb sunetul de apel de la mobil?! Demult de tot, aveam un țârâit, pe urmă mi-am pus vocea lui Dem. Rădulescu („Patraulea, Trandafire! Trandafire, Patraulea, dormiți?”), […]

„Ehe, fumatul ăsta nu-i așa de simplu cum crede lumea.” …co’ect, nea Matache! Păi, eu să nu știu?! Uite, la biliard se fuma, prin tradiție, mult. Foarte mult: nu vreau […]

Într-o vineri seara, la cârciumă, băieții s-au făcut tanc. Da’ tanc! A ieșit chef mare, ca-n vremurile bune, când eram toți iresponsabili: urlete, țipete, chirăieli de gagici, coruri bărbătești („We […]

Să povestești cu lux de amănunte despre un loc în care n-ai fost, cum am făcut eu săptămâna trecută cu Bruxelles-ul, presupune într-adevăr o mare doză de nesimțire, aici sunt […]