Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Delta este năvodul și nu tagma guvernatorilor – Domnu’ guvernator…. Nu vă supărați, dar să știți că umblă un zvon prin oraș… Cică o să fiți schimbat până la sfârșitul lunii. Un director de ceva, un pădurar, un funcționar de la minister, un parlamentar binevoitor, un cunoscut dezinteresat din Tulcea, mereu cineva care trebuia să-mi transmită chestia asta, din două în două săptămâni. Și ca să fie amenințarea mai credibilă, trebuia cel puțin o dată pe lună să fie inclusă […]

Când “organul” își ia plasa de la braconier – Și cum facem? îl întreb eu pe șeful de la Jandarmerie. – Trebuie să știm doar noi doi, îmi zice el. Și cei care merg în misiune mâine. Dar ăia trebuie să afle ce și cum abia mâine, când nava pleacă din port. Și așa mă îndoiesc că nu va fi toată Delta în stare de veghe. Au băieți care sunt plătiți doar pentru asta – să stea și să urmărească […]

Undeva pe strada Făinari din București, fix la numărul 17 D, dar fix acolo, e un teatru. Știați? Eu nu, până am primit o invitație. Iar pe mine invitațiile la teatru nu mă lasă indiferent. Să fiu sincer până la capăt: nu doar că nu știam despre teatrul de pe Făinari, dar titlul piesei, Referințele la Dalí mă excită, nu-mi spunea mare lucru. Mi se părea, din start, o piesă mai de puști, așa, care vor cumva să șocheze. Dacă-s […]

Chiar dacă s-a născut creștin, poporul român se află sub semnul propriei Sfinte Treimi – a codrului frățesc, a Mioriței și a Meșterului Manole. Dacă din prima treime nu a mai rămas mare lucru astăzi, fiind trecută prin secure și drujbă, celelalte două  – jalea fratricidului carpatin și repetabilă oroare a zidirii iubirii într-o ctitorie care se năruie cu încăpățânare – sunt mai proaspete ca oricând. Mă opresc în ciobănie, pentru că asta ne-a dat fibra de mămăligari cu bulz […]

Anul ăsta am călătorit mai degrabă spre est. Nu, n-am fost să-mi iau banii de la Putin, ci am umblat mult prin Delta Dunării. Mai mult decât ani la rând. Și nu, nu am umblat pe apă, cum ați fi tentați să gândiți, nici n-am înmulțit pâini și pești. Am fost, de cele mai multe ori, cu treabă. Am scris câteva reportaje, fie pentru Cațavencii, fie pentru Libertatea, am transmis corespondențe din Sulina pentru europarlamentare, am văzut și am scris […]

Am fost în iad. prima dată. Era cald, era cumva bine. Am fost în iad, din nou. Era. Și, cumva, diavolul meu interior mi-a futut direcția: „Coaie, încercăm și altceva? Te-ar deranja dacă te-ai șterge la bot de niște urme de paradis?“. Da, mă, bine… Nu există rai pe pământ. Paradisul? Da, l-am văzut la giratoriul de la Slobozia. Paradis Iulică. Așa îl chema și nici că s-a mai chinuit cineva să-l schimbe. Habar n-am cine e Iulică, deși, sincer, […]

Ne gândim, de cele mai multe ori, că schimbările într-un oraș trebuie să fie radicale, bruște și ample. Am vrea să se crape de ziuă și să vedem că trăim în orașul nostru de vis. Că străzile sunt curate, oamenii sunt politicoși, gropile au dispărut, geamurile strălucesc, gunoaiele stau doar în coșuri și pubele, totul merge șnur. Din păcate, așa ceva nu se va întâmpla. Pentru că lucrurile nu se schimbă peste noapte și nici de la sine, așa cum […]

Râd rar la comedii, în ultima vreme. Alea americane s-a sandlerizat îngrozitor, au coborât umorul la nivelul de înțelegere al unui sugar. Iar alea franțuzești sunt rare. Bune, dar rare. Cât poate și cinematografia franceză să suplinească lipsa de umor a celei americane? Britanicii ar mai avea ceva de spus în domeniu, probabil, dar nu știu de ce nu sunt mai activi. Or mai fi industrii cinematografice prin lume care produc și comedii bune, dar n-am eu acces. Așa că […]

Alpha este un pui de dog argentinian care are patru luni și zece zile. Este deja mare, deși deloc fioros. Când va avea un an, probabil nu va mai arăta atât de drăguț ca acum și va inspira, unora, teamă. Acum, din fericire, nu o face. Se lasă alintat, mângâiat, scărpinat. Sunt copii care au cam înălțimea lui și cărora, fără să le fie deloc teamă, le vine natural ideea de a-l săruta. E un câine norocos, care, însă, mă […]

„Vii să vezi spectacolul nostru?“ Habar n-am. „Hai, vii sâmbătă să vezi piesa noastră?” Da, vin. Și am fost. Și nu mi-a părut rău deloc. Parcul Tăbăcărie din Constanța e mare și plin de capcane. Tiroliene, tobogane, spectacole pentru copii. Unde naiba e amfiteatrul ăla? Nu răspune nimeni la telefon, nu nimic. Dar, dacă nu m-am pierdut prin zone mai vitrege, n-o să mă pierd în Parcul Tăbăcărie… Ajung. Cu ceva vreme mai devreme decât ora de începere a spectacolului. […]

În urmă cu ceva mai bine de-un an îmi căram existența în spinare pe la Londra. Mă hotărîsem ca, după un vreun an și jumătate de experimentat cu banalul fapt de a fi, într-un mic orășel din țara lui Goethe, să mă mut într-o capitală. Așa, to see what all the fuss is about. Nu plecasem nici cu gîndul să rămîn acolo, dar nici cu vreo urmă de plan de a mă întoarce. Nici în Germania, nici în România și […]

Cîntă, zeiță, mîndria ce-aprinse pe Sile… …și pe Gică, și pe Tanța, și pe toți argonauții valahi și moldoveni care s-au avîntat pe urmele cazării de aur din însorita Eladă! Pentru greci e prea tîrziu să se ferească atunci cînd românii le fac daruri, fiindcă darurile sînt, pe durata verii, peste tot. Poți să calci pe ele, să te împiedici în ele, să te aperi de ele cu mîinile la urechi. Sînt cutii de bere aruncate pe marginea șoselei, pentru […]

Să tot fie vreo zece ani de cînd nu plănuiesc să mă duc la Gărîna. Căci nu-s vreun mare pasionat de jazz, cu toate că mai ascult așa, cînd mă apucă, dar mai ales cînd o apucă pe gagică-mea. Care altfel merge acolo cam an de an și-i știe pe artiști nu doar după nume, dar și după albume, CV și cam tot ce fac. De altfel, ideea de a merge la Gărîna îi aparține. Eu am vrut să ajung […]

Sulina, cel mai estic oraș al Uniunii Europene continentale, a fost, duminică, un orășel amorțit. Moleșit, poate, de soarele de primăvară târzie, plictisit după o săptămână de muncă sau, poate, speriat de ploaia de peste noapte, care putea, oricând, să se transforme în furtună. Oricum, erau prea puțin semne că este vorba despre o duminică electorală. Într-o singură vitrină de magazin, și ăla închis, se vedeau câteva afișe. Ale tuturor, pentru echidistanță. Cu o săptămână înainte, partea centrală a orașului […]

Sâmbăta trecută, la Sulina, s-au încălecat cu succes două evenimente atractive pentru turiști. Primul a fost „Sărbătoarea Scrumbiei Albastre“ și n-am să scriu prea mult despre el. A fost o petrecere clasică, cu scenă, tarabe, grătare, oameni veseli, turiști străini condescendenți care, pe la 6 după-amiaza, filmau fericiți imagini cu localnici puțin cam prea veseli. Imagini pe care, la întoarcerea acasă, le vor prezenta prietenilor și rudelor drept dovezi ale pitorescului acestor locuri. Dacă nu le pun direct pe YouTube. […]

Pe 28 noiembrie 2018, Camera Deputaților (Cameră decizională) a adoptat și, pe 27 decembrie 2018, președintele României a promulgat Legea nr. 361/2018, lege ce are un singur articol: “În anul Centenarului, pentru reconsiderarea rolului istoriei şi al culturii naţionale, municipiul Iaşi se declară «Capitală istorică» a României şi municipiul Alba Iulia «Capitală a Marii Uniri» a României”. Pe 23 ianuarie 2019, cu o zi înainte de a se împlini 160 de ani de la unirea Principatelor Române, președintele Klaus Iohannis […]

Preafericite Părinte, Sunt Patrick André de Hillerin și, după cum bine știți, de aproape 30 de ani scriu în mod constant despre Biserică, într-un mod departe de a fi pe placul clerului. Spun că știți, pentru că, la un moment dat, cu duhovnicească diplomație, mi-ați reproșat un text scris prin 1991, în Cațavencu, în care relatam despre drumul Mitropolitului Moldovei spre sfințirea a ceea ce urma să devină Mănăstirea Ceahlău. Mitropolitul Moldovei erați, la acea vreme, chiar Preafericirea Voastră și […]

Un obicei pe care mi l-am format în timp mă face să prefer ca primul contact cu un oraș pe care nu l-am mai vizitat să-l am noaptea. Îmi place să mă plimb pe străzile goale, să privesc atent clădirile, să am libertatea de a cunoaște străzile fără să împiedic oameni grăbiți cu gurăcăscenia mea. Nu mă gândisem, însă, niciodată, cum aș putea face asta cu zone mai întinse decât un oraș. Să le vizitez noaptea e inutil, pentru că, […]

E o zi liniștită în redacția unui cotidan local din România. Nici măcar nu contează de unde e cotidianul local. Ar putea fi de oriunde din țară, dacă încă se mai încăpățânează să apară cotidian și pe print. E liniște peste birouri. E început de octombrie, iar soarele a scos redactorii pe teren. O vreme numai bună pentru jurnalism în natură, cum ar spune comentatorii de specialitate. O singură pereche de ochi urmărește, de la birou, e-mail-ul redacției, navigând printre […]

Sunt lucruri care se întâmplă lângă tine, la o mână distanță, și nu le observi. Nu le observi azi, nu le observi mâine, da’ până când? De exemplu, lângă tine se poate întâmpla un festival de film, iar tu să n-ai habar. Aș scrie că lucrul ăsta s-a întâmplat în Tulcea, dar am citit pe Internet niște comentarii ale unui cetățean care spune că nu-l interesează ce se întâmplă în Tulcea. Nici nu știu dacă să mai continui acest text, […]

tn
Editoriale
  • O beție cu Marx

    26 mai 2020

    Un fermier german a încercat să se joace de-a Tarkovski cu naivii culegători de sparanghel din Ferentari, refăcînd pe plantația sa scena tulburătoare din filmul Solaris în care cosmonautul pierdut […]

  • Bătrînii noștri mor de tineri

    26 mai 2020

    Nu mai e mult și vom auzi cum a învins Klaus Iohannis epidemia de coronavirus. „Eu, Guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de […]

  • Conspirația incompetenților

    26 mai 2020

    România funcționează în virtutea inerției. Nu de azi, de ieri, ci aproape dintotdeauna. Mulți dintre concetățenii noștri, cam 2,5 milioane, cred că România e Bucureștiul. Alții cred că România e […]

  • Mozart pe colivă

    19 mai 2020

    Ca oaia bearcă ce-și ține coada iluzorie pe sus, Guvernul României le-a dat austriecilor o lecție de demnitate națională săptămîna trecută, obligîndu-i să trimită un tren special pentru româncelecare-i șterg […]

  • O nouă stafie bîntuie România: propaganda rusă

    19 mai 2020

    Propaganda rusă, poreclită uneori “propaganda pro-rusă”, e o specie eliberată recent pe piață, într-un moment în care anticorupția s-a demonetizat, Ciuma Roșie a trecut în Opoziție, iar pericolul maghiar, folosit […]