Articole ce conțin cuvântul cheie: Academia Cațavencu

Poți cunoaște un om în trei zile? Nu, dar te poți simți bine cu el, îl poți înțelege, și el te poate înțelege și poți învăța de la el. Că […]

Patrick s-a prăbușit la pămînt într-o nenorocită zi de luni, la închiderea ediției print a ziarului. E o zi pe care a urît-o și pe care a iubit-o în cei […]

Avuseserăm parte de o glorie prematură. Loviturile de tiraj de pe vremea lui Cațavencu Incomod făcuseră din unii dintre noi niște mici celebrități. Academia Cațavencu a fost o etapă nouă, […]

50.000 de dolari însemnau o grămadă de bani, în 2000, pentru redacția Academiei Cațavencu. În 2024, pentru redacția Cațavencii, câtă mai este ea, suma asta ar fi echivalentul comorii piraților. […]

Facem un salt în timp, din ’96-’95 până în 2000. Pentru că este vorba tot despre Cornel Ivanciuc. Suntem în anul 2000, așadar. În ultima zi de luni înainte de […]

Cele două materiale de la începutul lui 1996 despre palestinienii antrenați în România de către armată, Ministerul de Interne și SRI au făcut ceva vâlvă. Nici Guvernul, nici MAI, SRI […]

La începutul anului 1996, Academia Cațavencu a publicat una dintre cele mai tari anchete ale anului. Ion Iliescu, președinte aflat la al doilea mandat, conform tuturor celor care știau să […]

De la Casa Vernescu a cam trebuit să ne mutăm prin 1993, după ce Mircea n-a mai fost președintele Uniunii Scriitorilor. Așa am ajuns în capătul străzii Armoniei, aproape de […]

Cândva, pe parcursul anilor ’93-’94 ai secolului trecut, am început și noi să credem că suntem o publicație importantă, că însemnăm ceva. Pentru cine, cum, încă nu ne dădeam seama. […]

M-a certat rău de tot, acum două săptămâni, un fost coleg. A răbufnit pe rețelele sociale, s-a apucat să amenințe cu dezvăluiri, cu dosare, cu anchete, cu lovituri zdrobitoare, pentru […]

Treceam peste anul 1993, pe care tot vreau să-l închid, fără să povestesc un episod de tupeu pur. Era începutul lui iunie, apăreau căldurile, iar noi ne petreceam mare parte […]

Dacă vă amintiți, la sfârșitul lui 1993 ne procopsiserăm cu un cal, Fler, și cu nea Mișu, antrenorul, îngrijitorul și conducătorul sulky-ului. Căci la hipodromul din Ploiești, singurul hipodrom din […]

În 1994, pe final de vară, m-am hotărât să devin haiduc. Am luat de la bogații care nu eram și am dat săracilor difuzori de presă, care oricum luau aproximativ […]

Să spunem că în redacție funcționa un foarte complex sistem de check and balance. Nu doar că decizia era împărțită în așa fel încât puterea să nu poată fi exercitată, […]

O singură dată, țin eu minte, ne-a rugat Mihai Cârciog ceva legat de conținutul editorial al revistei. Ne-a rugat, nu ne-a impus, nu ne-a forțat, nu și-a folosit statutul de […]

Petrecerea de la lansarea Academiei Cațavencu, din 1991, a fost precursoarea balurilor Academiei Cațavencu, devenite o adevărată instituție. Despre cel din 1992, când am majorat noi premiile Academiei Române, dându-le […]

Fiind o relatare asumat subiectivă a istoriei, atât cât o cunosc eu, revistelor Cațavencu, Academia Cațavencu și puțin Cațavencii, nu mi-am dorit și nici n-am spus vreodată că ar fi […]

Când am început acest serial îmi propusesem olecuță de rigoare. Chiar dacă este o poveste strict subiectivă, căci n-are cum altfel să fie, ceva mă îmboldea să-i dau o aparență […]

Ca să urmez până la capăt povestea lui Felix, așa cum mi-am propus, trebuie să întrerup șirul cronologic, pe care, oricum, nu mi l-am dorit niciodată prea strict, așa că […]

Felix Anton Rizea era un personaj. Nu doar un răzbătător jurnalist de investigații și, dincolo de toate, un tip sensibil, dar și un personaj extrem de complex, cu o viață […]